• Războiul Rece (19471991) a fost o perioadă de tensiuni și confruntări politice și ideologice, o stare de tensiune întreținută care a apărut după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a durat până la revoluțiile din 1989. În Războiul Rece s-au confruntat două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice foarte diferite. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, grup căruia i se spunea uzual „Blocul răsăritean” (sau oriental). Celălalt grup cuprindea SUA și aliații săi, fiind numit, uzual, „Blocul apusean” (sau occidental). La nivel politico-militar, în Europa, cele două blocuri erau reprezentate de către două alianțe internaționale. Blocul apusean era reprezentat de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATONorth Atlantic Treaty Organization), iar cel răsăritean de către Pactul de la Varșovia. (Wikipedia)
  • Racheta lansată de la sol, din insulele San Nicolas, California, este o versiune a modelului Navy Tomahawk, cu puterea de a străbate mai mult de 500 de kilometri. Ea a fost folosită pentru prima dată în ultimele trei decenii, după instalarea tratatului INF (1987) – „Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty”, un tratat între SUA și Rusia care privește eliminarea rachetelor de lungă și scurtă distanță). Clasa politică a vuit după acest incident, condiderând că acest tratat este pus în pericolul destrămării, iar asta ar putea, în caz de conflict între cele două entități mondiale, să reprezinte distrugeri apocaliptice. Tratatul a fost semnat de președintele SUA Ronald Regan și de liderul sovietic Mikhail Gorbachev.
  • INF a interzis folosirea oricăror rachete cu raza de acțiune cuprinsă între 500 km (310 mile) și 5,500 km (3,410 mile). O astfel de armă s-ar putea „rătăci” prin Europa în doar câteva minute, iar distrugerea unui oraș s-ar poduce tot în atâta timp. Forțele aeriene sunt în imposibilitatea de a detecta o astfel de armă și de a o anihila.
  • Oficialii SUA nu au ascuns faptul că au ales să testeze acest model periculos, interzis spre a fi folosit de forțele armate, iar aceștia au declarat că racheta și-a atins, duminică, ținta, după ce a străbătut mai bine de 500 de kilometri. Așa cum era de așteptat, racheta a fost încărcată cu o compoziție convențională, nu nucleară așa cum s-ar fi făcut în caz de război. În urma testului, armata americană a constatat că acest model de rachetă nucleară ar putea atinge 1.000 de kilometri în distanța stăbătută și ar putea, dacă se constată întru totul eficiența ei distructivă, să intre în producție în circa 18 luni, titrează The Sun. De ce joacă Trump periculos?
  • Anul acesta a existat un scandal între US și Rusia, la care s-a alăturat și NATO de partea lui Trump, iar acesta ar putea fi motivul pentru care Casa Albă face mișcări instigatoare. Mai exact, SUA și NATO a acuzat statul sovietic de faptul că încalcă pactul INF după ce forțele lui Putin au creat un nou model de rachetă, cu rază medie. Moscova a negat acuzația, în timp ce Trump susține răspicat că Putin a încălcat în mod repetat pactul privind folosirea rachetelor. Pentagonul pune gaz de foc
  • Mai încântat ca Trump de noul armament este însăși Pentagonul, care va începe testările pentru o nouă rachetă balistică, cu o rază de acțiune de 4.000 kilometri! E drept că aceasta nu se înscrie în categoria armelor nucleare, însă o sigură rachetă de acest tip, rătăcită prin Europa, ar putea șterge un sat de pe suprafața pământului. „Sper ca Pentagonul să reușească construirea și testarea unor rachete interzise de INF mai devreme, decât mai târziu!”, a declarat recent Secretarul de stat Mark Esper. Acesta a dezbătut idea de a se dizolva acest pact, dar care va avea ca în consecință o adevărată întrecere de producere a armelor „cu potențial catastrofal”.
  • Eu nu văd nicio competiție în a produce arme (între SUA și Rusia). Rusia este cea care a pornit concursul de dezvoltare a acestor arme care încalcă tratatul, nu noi”, a declarat Esper.

Racheta testată recent, o invenție născută tot dintr-o competiție între SUA și Rusia.

  • Aceasta a fost creată o dată cu modelul Pershing 2, ambele fiind cu lansare de la sol și putere balistică, ca un răspuns la barajul creat de sovietici, din 20 de rachete care aveau ca țintă Europa de Est. O dată cu semnarea tratatului, toate rachetele au fost retrase și, așa cum declarau entitățile, distruse. Adevărul dureros: dacă nu se semna tratatul, s-ar fi produs efectul de MAD (lb. En. nebun)!
  • Cel mai semnificativ tratat între cele două mari forțe mondiale este acesta, de a interzice folosirea rachetelor în orice circumstanțe. A un tratat atât de dorit de ambele părți încât Rusia și SUA au acceptat să-și inspecteze reciproc așezămintele armatelor. De ce? Pentru că la momentul Războiului Rece, SUA avea arme termonucleare – pe care le-a și folosit în 1952, deasupra Pacificului, iar Uniunea Sovietică avea și ea un arsenal cel puțin egal – Rusia a bubuit și ea o termonucleară în 1955. Astfel că în 1960, atât SUA cât și Rusia aveau atât de mult armament încât dacă s-ar fi produs un conflict armat, s-ar fi creat efectul de MAD (Mutual Assured Destruction). Ceea ce înseamnă că și-ar fi provocat distrugerea în mod egal, total și permanent. Practic, s-ar rade cele două continente de pe fața pământului, plus alte state – victime colaterale, printre care și România.

Te-ar putea interesa și: