În ultima perioadă la noi în țară au apărut din ce în ce mai des fenomene meteo mai puțin obișnuite, în mod special tornade. Astfel, putem spune că România a devenit o țară a tornadelor.
Luni seara, la Miercurea Ciuc a fost văzută o tonradă care a ținut timp de cinci minute. Imediat după dispariția acesteia a început o ploaie torențială.
Un alt astfel de fenomen meteo a fost filmat tot luni, în județul Arad. Locanicii din localitatea Craiva au înregistrat cum se forma o tornadă. Chiar dacă vârtejul nu a atins pământul, rafalele violente de vânt au avariat școala și dispensarul din localitate și o femeie a fost rănită.
La finalul lunii aprilie, în județul Călărași, la Drajna, s-a putut vedea o tornadă foarte violentă care a și răsturnat un autocar cu 40 de oameni la bord, opt oameni fiind răniţi. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi a activat atunci Planul roşu de intervenţie. Potrivit meteorologilor ANM, tornada de la Drajna s-a format în momentul în care frontul atmosferic rece care a pătruns în România, pe la Oltenița, în cursul dimineții s-a ciocnit cu unul de aer foarte cald. Din cauza temperaturilor ridicate s-au dezvoltat foarte mult norii cumulonimbus a căror înălțime a atins 13-14 kilometri. Această tornadă a fost pe scara Fujita - F2, adică poate produce pagube, dar din fericire la noi s-a întâmplat în câmp, cu excepția acelui autocar.
România a mai fost lovită de o tornadă de tip F3, cea de la Făcăieni din august 2002. Aceasta a fost cauzată de diferenţa termică mare dintre doua mase de aer rece ploar şi tropical, care s-au intersectat pe teritoriul ţării. Efectele acestei tornade pe raza comunei Făcăeni, pe parcursul a 2 minute, au fost de: 33 de case rase complet, 395 de case distruse parţial, 14 persoane grav rănite, 3 morţi, 1000 de persoane sinistrate, o pădure de salcâmi de 120 de ha distrusă, prin ruperea copacilor la circa 1 m de suprafaţa solului.
În luna mai a anului 1912, în Transilvania, pe traiectoria Unguraș (județul Cluj) - Corund (județul Harghita), a fost o altă tornadă care a produs cele mai multe victime – 17 decese și 150 de răniți, iar câteva sate au fost distruse, fiind avariat 1.548 de gospodării.
Între 1922 și 2015, au fost raportate 129 de tornade în România. Dintre acestea, 98 au fost raportate în periaoda mai-iulie, cu un maxim în luna mai. Pagubele materiale mari produse de tornade se datorează faptului că majoritatea caselor sunt construite să reziste la vânturi cu viteze de până la 112 km/h, iar media vitezei minime a unei tornade este de 117 km/h.
În 1971, Theodore Fujita, profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare care îi poartă numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifică pagubele produse de tornade ca fiind neînsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 şi F3) şi violente (F4 şi F5).
F0 - viteza vântului între 64-116 km/h. Această tornadă nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar şi aceste tornade pot smulge ţigle de pe acoperişuri şi pot arunca maşinile de pe şosele. Casele mobile se pot răsturna şi magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci şi a indicatoarelor rutiere. F1 - viteza vântului între 117-181 km/h. Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate. Acest tip de vârtej poate smulge acoperişurile de pe case, poate distruge rulote şi chiar aruncă trenuri de pe şine. F2 - viteza vântului între 182-253 km/h. Aceasta este o tornadă puternică. Copacii grei pot fi smulşi din rădăcini, iar clădirile solide se pot prăbuşi. F3 - viteza vântului între 254-332 km/h. Aceste tornade pot produce distrugeri pe scară largă, pot devasta localităţi întregi, iar copacii unei păduri pot fi culcaţi la pământ. F4 - viteza vântului între 333-419 km/h. O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Structurile cu fundaţie nerezistentă pot fi aruncate la mare distanţă. F5 - viteza vântului între 420-512 km/h. Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlneşte în cale este cărat pe distanţe considerabile. Are o forţă asemănătoare cu cea a unei bombe atomice.