Alegerile prezidențiale ca afacere. Cum s-au făcut praf milioane de lei în campanie

Odată cu încheierea primului tur al alegerilor prezidențiale, candidații care au obținut mai mult de 3% din voturile exprimate pot cere Autorității Electorale Permanente să le deconteze cheltuielile. Conform legii, aceștia au la dispoziție 30 de zile. Banii vor fi returnați cu condiția ca sumele solicitate să nu provină din fonduri publice, din subvențiile de stat primite de partidele politice. Potrivit AEP, contribuțiile financiare totale pentru campania prezidențială din 2019 s-au ridicat la 60.205.878 de lei. Aproape 28 de milioane de lei sunt primite de partide sub formă de subvenții, astfel că nu vor fi rambursate. Legea stabilește bugetul de campanie al unui prezidențiabil la maximum 41,6 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a 20.000 de salarii de bază minime brute, însă nicunul dintre cei 14 candidați nu a atins acest prag.

Președintele Klaus Iohannis nu va primi niciun leu de la AEP deoarece costurile campaniei sale au fost acoperite în totalitate din subvențiile primite de PNL. În conturile de campanie ale candidatului Iohannis s-au aflat aproximativ 13 milioane de lei.

Viorica Dăncilă, cea mai costisitoare campanie

Candidatul PSD, Viorica Dăncilă, a avut cea mai costisitoare campanie electorală, conturile sale fiind alimentate cu ceva mai puțin de 16 milioane de lei. Parte din sumă, 1,5 milioane de lei, a provenit din finanțări private, iar restul din subvențiile primite de PSD, .

Dan Barna s-a bazat pe donații

Candidatul Alianței USR – PLUS, Dan Barna, și-a finanțat activitățile din campanie cu 6,46 milioane de lei, bani obținuți din donații și contribuții private. Pentru campania prezidențială, USR alocat în jur de 4.8 milioane de lei, dintre care numai 179.708 lei au provenit din subvenția de stat. PLUS, partidul lui Dacian Cioloș a contribuit la bugetul de campanie al aliatului cu puțin peste 1.7 milioane de lei.

Un independent cu un buget imens

Susținut de Pro România și ALDE, independentul Mircea Diaconu a beneficiat de o finanțare pentru campanie de 15,4 milioane de lei. Grosul sumei, 11,3 milioane de lei, a venit de la partidul condus de Victor Ponta, care și-a dorit foarte mult ca Diaconu să ajungă în turul al doilea, în locul Vioricăi Dăncilă. ALDE a contribuit cu numai 4.14 milioane de lei. Fondurile sunt din surse private deoarece Pro România nu beneficiază de subvenție de la stat, iar ALDE a încasat doar 300.000 de lei.

Paleologu a avut doar finanțare privată

Theodor Paleologu, candidatul PMP, și-a finanțat campania cu aproximativ 6,6 milioane de lei, obținuți din surse private. Având în vedere scorul obținut la alegeri, suma urmează să-i fie returnată de Autoritatea Electorală Permanentă, în termenele și condițiile prevăzute de lege.

Kelemen Hunor la limită

Cu un pic peste 4%, candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a depășit pragul de 3% și urmează să-și recupereze sumele investite. Liderul UDMR a cheltuit în campanie suma de 445.000 de lei, provenită din surse private.

Plutonul perdanților

Nu același lucru se poate spune despre investițiile celorlalți candidați care au obținut sub pragul minim impus de 3%, respectiv Ramona Ioana Bruynseels - 697.798 de lei, Viorel Cataramă - 1,3 milioane de lei, Alexandru Cumpășu - 558.598 de lei, Ion John Banu – 50.000 de lei, Bogdan Stanoevici – 20.000 de lei, Cătălin Ivan – 14.400 de lei și Ninel Peia – 8.000 de lei.