Alegeri parlamentare, 1 decembrie. Nu mai puțin de 31 de partide și alianțe politice, alături de 19 organizații ale minorităților naționale, luptă pentru cele peste 400 de mandate din Senat și Camera Deputaților. În total, peste 8.000 de candidați sunt în cursa pentru un loc în Legislativ, numărul lor variind de la partide mari la grupări politice mai mici.
Partidul Social Democrat (PSD) domină numeric cu 639 de candidați, urmat îndeaproape de Partidul S.O.S. România (636), Partidul Național Liberal (630), Alianța pentru Unirea Românilor (621) și Forța Dreptei (619). Uniunea Salvați România (USR-589 candidați) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR-596 candidați) completează lista partidelor cu un număr semnificativ de candidați.
Alegeri parlamentare. Lista formațiunilor
Pe lângă marile partide, o serie de formațiuni politice mai mici s-au înscris în competiție:
* Partidul Social Democrat Independent - 477 * Partidul Naţional Conservator Român - 435 * Partidul România în Acţiune - 424 * România Socialistă - 333 * Partidul Social Democrat Unit - 329 * Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294 * Partidul Reînnoim Proiectul European al României - 273 * Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263 * Alianţa Naţional Creştină - 244 * Partidul Patrioţii Poporului Român - 172 * Partidul Oamenilor Tineri - 149 * Partidul Ecologist Român - 128 * Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100 * Partidul Noua Românie - 73 * Liga Acţiunii Naţionale - 64 * Partidul Republican din România - 25 * Partidul Oamenilor Credincioşi - 14 * Partidul Verde - 10 * Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10 * Uniunea Geto-Dacilor - 8 * Partidul Patria - 7 * Partidul Dreptăţii - 4 * Partidul Pensionarilor Uniţi - 1 (la Camera Deputaţilor) * Partidul Phralipe al Romilor - 1 (la Senat)
În afară de partide, pentru mandate în Legislativ concurează și organizațiile minorităților naționale. 19 grupuri ale minorităților au intrat în cursă, potrivit Biroului Electoral Central, printre care Uniunea Elenă din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România și Federația Comunităților Evreiești din România, au propus 58 de candidați pentru Camera Deputaților. Acestea sunt scutite de pragul electoral, având garantat un loc în Parlament dacă obțin suficiente voturi pentru a demonstra susținerea comunității pe care o reprezintă.
Principalele figuri politice și circumscripțiile cheie
Mulți lideri politici ai unor partide cunoscute din România se află în fruntea listelor din diverse circumscripții. Marcel Ciolacu (PSD) deschide lista de la Buzău pentru Camera Deputaților, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) candidează în Dolj pentru Senat. Diana Șoșoacă (S.O.S. România), George Simion (AUR) și Ludovic Orban (Forța Dreptei) candidează pentru locuri în București. Hunor Kelemen, liderul UDMR, vizează un nou mandat de deputat în Harghita.
Orașele mari și județele cu populație numeroasă, precum București, Constanța, Iași și Prahova, au cel mai mare număr de mandate puse în joc. Bucureștiul are alocat cel mai mare număr de locuri: 29 la Camera Deputaților și 13 la Senat.
Camera Deputaților. Sursa foto: facebook / Parlamentul României
Pragul electoral pentru partide și regulile competiției
Un aspect crucial în aceste alegeri este pragul electoral, care trebuie trecut de partide și care poate influența semnificativ distribuția mandatelor. Acesta este stabilit la 5% din voturile valabil exprimate la nivel național sau 20% în cel puțin patru circumscripții electorale. În cazul alianțelor, pragul se ajustează în funcție de numărul partidelor componente, crescând progresiv până la maximum 10%.
Partidele care nu ating pragul electoral pentru una dintre camere nu vor putea primi mandate pentru respectiva cameră, chiar dacă obțin un număr semnificativ de voturi.
Alegerile parlamentare din 2020: un punct de referință
Rezultatele alegerilor din 2020 oferă un context util pentru competiția din acest an. Atunci, 3 partide și o alianță politică au luat cele mai multe mandate.
PSD a obținut 47 de mandate la Senat și 110 la Camera Deputaților, iar PNL, 41 de mandate la Senat și 93 la Cameră. Alianța USR-PLUS, acum împărțită, a câștigat 25 de locuri în Senat și 55 în Camera Deputaților. AUR a surprins, obținând 14 mandate la Senat și 33 la Cameră, consolidându-se ca un actor politic semnificativ.