Care sunt motivele pentru care închiderea bisericilor este ilegală. Curtea de Apel Iași este chemată să se pronunțe.
Cu câteva zile înaintea Paștilor, un judecător de la Curtea de Bacău a depus o cerere de ordonanță președințială, la Curtea de Apel Iași, prin care Ministerul de Interne să fie obligat să modifice textul ordonanțe militare, în sensul permiterii organizării de slujbe religioase.
Judecătorul Ioan Petrescu a cerut modificarea ordonanței militare prin care se interzic adunările cu caracter religios. Cu alte cuvinte, magistratul a cerut eliminarea din textul Ordonanței militare 1 termenele ”religioase„, ”fără accesul publicului” și ”la care nu pot participa maximum opt persoane”.
Acțiunea judecătorului Petrescu ar trebui admisă din mai multe puncte de vedere. Primul motiv se referă la Constituția României, care la articolul 29, care se referă la ”libertatea conștiinței”, cultele religioase sunt independente față de stat și, în plus, ”libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă”.
Mai mult, al doilea motiv direct pentru care acțiunea magistratului ar putea avea câștig de cauză se referă la decretul președintelui României, prin care a fost instituită starea de urgență, și unde nu a fost restrâns dreptul garantat de Constituția României, și anume ”libertatea de conștiință”.
În acțiune, judecătorul Petrescu se referă exact la aceste motive. „Libertatea de credință religioasă are atât o componentă interioară, intimă, sentimentul religios, convingerea intimă în existența lui Dumnezeu, dar și o componentă exterioară constând în manifestarea publică a credinței prin participarea la slujbele (în principal Sfânta Liturghie) de adorare a Divinității, de mulțumire și de cerere, slube oficiate de preoți/episcopi și slujitori bisericești în lăcașul de cult, care este biserica. Cum prin interzicerea accesului publicului – în speță a credincioșilor – la serviciul religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertății conștiinței, dispozițiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar și libertatea fundamentală a conștiinței cetățenilor români credincioși ortodocși”, arată Petrescu, în cererea adresată Curții de Apel Iași.