„Plasați-vă așeptările la cel mai de jos nivel” - acesta era miercuri mesajul care se vehicula la Bruxelles, în ajunul video-conferinței șefilor de state și de guverne programată pentru joi.

La a patra reuniune video de la începutul crizei de sănătate se va discuta din nou despre „răspunsul european” la prăbușirea economică provocată de măsurile de izolare impuse de epidemia de COVID-19.

Se vorbește despre 540 de miliarde de euro sub formă de subvenții, împrumuturi și garanții. Dar...

Aprobarea „Planului Marshall” european nu este prea aproape, arată o analiză Le Telegramme.

Trebuie mai întâi aplanate tensiunile dintre statele din Nordul și cele din Sudul Europei. Tensiuni care au atins punctul culminant în martie, când premierul portughez, Antonio Costa, a calificat drept „respingătoare” afirmațiile ministrului de Finanțe olandez, Wopke Hoekstra. Acesta recomandase o „anchetă” a Comisiei pentru a explica lipsa de marjă de manevră bugetară de care se plâng țările din Sud. Ulterior, olandezul și-a pus cenușă în cap, recunoscând că a fost o „lipsă de empatie”.

Preconizatul pachet de 540 de miliarde ar urma să se constituie mai ales într-un ajutor de urgență pentru țările cele mai afectate: Spania și Italia.

Premierul italian Giuseppe Conte a solicitat însă asigurări că utilizarea banilor nu va fi supusă unor condiții. Acest pachet ar trebui să devină operațional „înainte de vară”, potrivit unui oficial. Însă lucrurile sunt problematice.

De la ciocnirile și acuzațiile reciproce din martie, sentimentul de pericol economic și politic a crescut, observă analiza citată.

Marți, președintele Eurogrupului, care reunește miniștrii de Finanțe din țările membre, portughezul Mario Centeno, a ținut să sublinieze că sumele disponibilizate de Germania sunt „de șapte ori mai mari” decât cele ale Italiei, de exemplu.

În consecință, dacă aceste măsuri excepționale nu vor fi oarecum egalizate, spune Centeno, diferențele dintre țările bogate și cele sărace, la ieșirea din criză vor deveni nesustenabile pentru UE.

„Repornirea economică nu trebuie să fie asimetrică”, a conchis un oficial european.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a propus emiterea unor datorii perpetue de 1000 – 1500 de miliarde de euro, pentru a evita spargerii pieței europene.

Însă asemenea sume necesită, în opinia țărilor din Nord și al piețelor financiare, resurse financiare stabile, altfel zis o uniune politică stabilă, cum a spus cancelara Angela Merkel.

Între timp, șefii de stat doresc utilizarea cât mai completă a posibilităților de îndatorare actuale ale UE, solicitare pe care au și transmis-o Comisiei Europene.

„Schițarea unui plan nu va fi probabil cunoscută înainte de începutul sau sfârșitul verii”, a declarat sursa citată.