Ambasada SUA la București a publicat, ieri, Raportul internațional privind situația respectării drepturilor omului în România în 2014. Documentul trage un semnal de alarmă asupra mai multor aspecte legate de justiția din țara noastră, de modul în care politicienii au încercat să intervină în actul juridic, dar și cu privire la presiunile exercitate asupra jurnaliștilor. Asociația pentru Implementarea Democrației salută echidistanța de care s-a dat dovadă în redactarea secțiunii privind România cuprinsă în cadrul Raportului Departamentului de Stat al SUA.
"AID apreciază corectitudinea și abordarea nepărtinitoare asupra tuturor lipsurilor, problemelor și progreselor identificate, atât la nivelul instituțiilor statului, centrale și locale, cât și la nivelul instituțiilor private și societății civile. De asemenea observăm reiterarea necesității promovării respectului, a toleranței și armoniei în relație cu minoritățile naționale.Consideram că prezentul Raport, atât prin conținut cât și prin modalitatea de exprimare a realităților sociale prezente în Romania, reprezintă, poate, cel mai important semnal de alarmă din acest an, formulat de unul dintre cei mai vocali și apreciați parteneri ai României. Documentul publicat joacă un important rol în actualul context regional, urmărind cu prioritate întărirea statului, asigurarea respectării drepturilor omului și promovarea presei ca front line a întregii societăți civile. Asociația pentru Implementarea Democrației consideră că, alături de MCV, Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii nu poate aduce decât un plus substanțial democrației din România, motiv pentru care susținem adresarea cu prioritate a tuturor lipsurilor și problemelor identificate", transmit cei de la Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, potrivit unui comnicat de presă.
Potrivit documentului postat pe site-ul Ambasadei SUA, "printre problemele serioase de drepturile omului s-au numărat hărţuirea şi relele tratamente aplicate deţinuţilor şi romilor de către poliţie şi jandarmi, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane, cauzată de poliţie. Corupţia guvernamentală a rămas o problema răspândită care a afectat toate sectoarele societăţii. Discriminarea socială sistematică a romilor le-a afectat acestora dreptul la educaţie, locuinţa, îngrijire medicală şi oportunităţi de angajare adecvate".
În Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului" se menţionează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvenţe.
"În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament", se arată în Raportul Departamentului de Stat american.
La capitolul "Arestul și detenția arbitrare", raportul face referire la faptul că, în 2014, s-au înregistrat o serie de abuzuri, atât din partea polițiștilor, cât și a judecătorilor.
"Deşi în general, autorităţile au respectat aceste prevederi în practică, pe parcursul anului s-au semnalat unele abuzuri. Conform legii, instanţele judecătoreşti pot decide judecarea în stare de libertate şi arestul la domiciliu. Legea permite poliţiei să conducă la secţie, fără mandat de arestare, orice persoană care pune în pericol alte persoane sau liniştea publică. Au existat acuzaţii că poliţia foloseşte adeseori această prevedere pentru a reţine persoane timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reţinute sau arestate, autorităţile au considerat că dreptul la asistenţă juridică nu se aplică în acest caz. APADOR-CH a criticat această prevedere, susţinând că permite abuzuri. Conform legii, instanţele judecătoreşti şi procurorii pot fi traşi la răspundere pentru măsuri nejustificate, ilegale sau abuzive. Potrivit unor ONG-uri care se ocupă de drepturile omului, în multe cazuri, autorităţile au prelungit automat arestarea preventivă, chiar dacă motivele iniţiale ale arestării nu mai existau", se arată în documentul citat.
Și tot în această secțiune se amintește și de noile Coduri de Procedură penală și informațiile din dosarele DNA care sunt difuzate de procurori presei.
"În cursul anchetei si în rechizitorii, procurorii pot dezvalui probe, inclusiv probe obtinute în urma interceptarilor. În multe cazuri, mass media a prezentat aceste informatii, în special în cazurile de coruptie. Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil. Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei", se mai subliniază în raport.