A fost în 2000, între 15 februarie și 31 octombrie, șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. De unde a plecat după ce, pe 27 octombrie același an, a susținut o conferință de presă în care a afirmat că Consiliul Suprem de Apărare a Țării urmărește și protejează activitatea grupărilor mafiote din Dobrogea și Oltenia, contribuind astfel la "enclavizarea României". De asemenea, a susținut, potrivit Wikipedia, că exista o ipotetică amenințare internă la adresa securității naționale, urmărind desprinderea Dobrogei de România și care ar necesita o ripostă militară.
Acum, generalul (r) Mircea Chelaru spune, referitor la “episodul Dobrogea” ruptă de România, că “doar atrăgea atenția asupra segregaționismului religios, (și nu separatism teritorial) ce se inducea cumplit prin agenți misionari infiltrați (vă amintiți că eram într-o euforie a democratismului total în care totul sau aproape totul era permis) care racolau familii întregi, contra unei sume de 1000 de dolari, la mahomedanism”
Astfel, susține generalul Mircea Chelaru, în România “din aproximativ 180 de mii de credincioși ai Coranului să ne trezim, după recensământul din 2000, cu un salt de peste 400 de mii”.
Prim-vicepreședintele nou înființatului “Partidul Neamul Românesc”, generalul Mircea Chelaru, ne-a declarat că “Politica îngăduinței prostești, doar pentru a fi ”corect politic” și a face frumos la indicațiile prețioase ale stăpânului de împrumut ce-ți asigură prezența la putere, este adevărata Coloană a Cincea distrugătoare de Stat Național. Există acest pericol” în România.
Domnule general, ați înființat Partidul Neamul Românesc. Cine sunt dușmanii Neamului Românesc, astăzi?
În primul rând doresc să transmit salutul de bună-cuviință cititorilor dumneavostră și să vă mulțumesc, cu surprindere, pentru gestul acestui mini-interviu. Întrebarea ”ex abrupto” nu poate primi decât un răspuns atent și cumpănit. Poate că unii dintre compatrioți și-ar dori o listă nominală, un fel de sentință publică afișată pe vitrine de lux sau garduri de mahala! Dușmanii Neamului Românesc sunt tocmai uzurpatorii Identității noastre, sunt cei care au făcut negoț cu resursele noastre de viață în nume privat, sunt aceiași care au spurcat legile Dreptății transformându-le în fărădelegi umilitoare și în numele cărora ne-au desființat dreptul la Respect Public și Demnitate Națională. Sunt dinăuntrul nostru incubați în zeci de ani și cuibăriți în toate structurile unui stat înstrăinat de menirea sa. Dușmanii Neamului Românesc sunt aceiași care practică cu voluptate Antiromânismul prin discursul public manipulator, prin degradarea țintită a educației morale, prin imagologie infestată de minciună și decadență. Dușmanii aceștia nu sunt neapărat străinii. Cei mai mulți sunt năimiții dintre noi care ne poartă numele dar stau agățați cu neuronul lor defect la porunca neoreligiei corporatist-globaliste. Cred că este suficient...deocamdată.
Ce relație aveți cu așa numită “Corectitudine Politică” promovată de asociațiile societății civile finanțate de Soros și cum ați califica-o?
Corectitudinea politică nu a apărut de azi sau de ieri și nu este practicată doar de captivii lui Soroș. Principiul este asociat cu cea a rațiunii de stat în baza căreia se poate permite încălcarea drepturilor inalienabile ale omului, inclusiv dreptul la viață. În numele rațiunii de stat s-au comis crime abominabile pe care istoria desecretizată ni le furnizează după aproape un secol. Corectitudinea politică este continuarea mascată a acestu principiu totalitar prelucrat în paradigma democrației de ecran. Corectitudinea politică este justificarea discursului duplicitar, a promovării minciunii pentru salvarea aparențelor, a susținerii ilegitimității în numele unor convenții oculte. ”Political corectness” este metodă de inhibare a adevărului și demonizare a opozanților, indiferent de natura și domeniul de referință. Noi practicăm ”real politicul”, politica realității oricât de dureroasă sau neconvenabilă ar fi. Realismul este fratele Adevarului, singura cale pentru a produce Armonia și Binele Comun. Așadar, acceptăm corectitudinea politică în forma sa de exprimare a adevărurilor unei realități obiective și nicidecum a unor formule subiective în spatele cărora se ascund matrapazlâcuri individuale.
În România oricine poate să-și construiască un lăcaș de cult fără nicio aprobare din partea statului român. Așa au apărut zeci de moschei; ce veți face în acest sens?
Suntem adepții totalei libertăți de credință și opțiunilor filozofice de gândire. Personal sunt adeptul alterității și respectului față de diversitate. Resping însă, ideologia ghiveciului multicultural, un soi de amestec în creuzetul experimentelor globalistice, (iertat să-mi fie termenul forțat) a cărui finalitate este babilonizarea cultural-spirituală. Un amestec ”a toate” pentru a nu mai ieși nimic! Dacă la început era însoțit de un soi de malițiozitate, astăzi termenul neo-confesional lansat în Occident, anume CRISLAMUL, este o temă de meditație și titlu de simpozion. Nu doar tema unei mega sau micro moschei se pune în discuție ci amploarea ereziilor religioase și dezvoltarea unui prozelitism religios care abandonează până și ideea de Dumnezeu. Pentru noi, Biserica Națională, după cum o numea Sfântul Pământean al românilor, Domnul Eminescu, este o chestiune de Identitate a obârșiei noastre, este semnătura mileniilor pe devenirea noastră creștin ortodoxă. În toate capitulațiile semnate cu Țările Valahe, Înalta Poartă Otomană și-a interzis ridicarea de moschei pe pamânt românesc, recunoscând dreptul pământean ”jus valahorum” pe care l-a respectat întocmai. Cei care dau aprobări semnate pe spatele agenților de influență, ori nu au habar de profilul nostru spiritual și noetic, ori sunt niște vânduți netrebnici.
Cum vedeți România între NATO și Rusia?
Mai să nu vă înțeleg. România nu poate fi între NATO și Rusia pentru că ea este în NATO. Este parte componentă pe deplin integrată operațional în structurile politice și militare ale Alianței. Politica Alianței este cel mai adesea dictată de SUA. Este un adevăr și trebuie rostit. Dar deocamdată această regulă a jocului acceptat DE CĂTRE TOȚI nu poate fi contestat de nici un alt partener, cu atât mai puțin modificat. Încercările recente ale Ununi Europene pentru a prelua controlul propriei securități colective este în stadiu de eșec. Dacă interesele de securitate particularizată a României, pentru salvgardarea stării sale de pace, intră în conflict cu politica Alianței, este o problemă de Diplomație, de Înaltă Diplomație Strategică a unui leadership național calificat, resposabil și total asumat menirii sale naționale. Identificați dumneavoastră pe cei ce pot practica o astfel de conducere strategică națională...
Câte submarine ne-ar trebui în Marea Neagră?
Unul este prea puțin, două ar fi prea mult. Dar dincolo de glumă, trebuie remarcat că modelul strategic s-a schimbat enorm, cum de altfel și fizionomia angajării războiului maritim. Dacă s-ar pune problema angajării unei lupte navale acum, aceasta s-ar consuma în câteva ore, cel mult intr-o zi, raportat la potențialul și capabilitățile proprii. Dotarea cu submarine, la modă cândva, nu aparține unei atitudini defensive declarate. Orientarea pe dezvoltarea facilităților de apărare maritimă, incluzînd aici și apărarea antisubmarin este soluția optimă pentru noi. Apărarea submersibilă poate fi augumentată prin prezența componentelor submarine aliate, doar dacă tipul de agresiune preconizat ar impune acest răspuns.
De ce nu sunteți președintele Partidului Neamul Românesc? Ce are în plus Ninel Peia, de l-ați ales președinte?
Așa am decis. Așa este bine. În echipă nu cauți diferențele care separă indivizii ci complementaritățile care îți asigură reușita rapidă. Cei trei am decis în C.O.R.(Chelaru.Onișor.Rotaru.) să reprezinte Partidul Neamul Românesc pentru acest moment al fondării și ulterior, UN EXPONENT AL GENERAȚIEI COPIILOR NOȘTRI. Este Generația în care, noi cei care am trăit schimbările istoriei și consecințele sale, ne-am pus speranțele imediat după 1990, pe care ni le-au năruit criptobolșevicii care ne mai bântuie și astăzi viața. L-am desemnat pe el pentru-că este nevoie de construcția modelului generației sale. Succesul generației lui este revanșa noastră morală! Apoi, este suficient de tânăr, cu familie robustă de român, determinat, capabil să evolueze prin învățare și respect, deloc vulnerabil la tentații cosmopolitite. Și deloc de neglijat pentru lumea în care trăim, nu depinde de finațele nici unui ”sforar” care să ”comande muzica”.
Sunteți mason?
Este o calitate sau un stigmat?
Dumneavoastră să-mi spuneți!
Pot fi mason numai în măsura în care, această calitate pe care mi-o invocați sau atribuiți, este asociată cu sacrificiul asumat, în orice circumstanțe, pentru Propășirea și Demnitatea Neamului Românesc, oriunde s-ar regăsi acesta! În alți termeni, NICIODATĂ! Și este valabil și pentru colegii mei.
Când erați șeful Statului Major General ați declarat că Dobrogea e în pericol să fie ruptă de România. Ce informații ați avut?
Poveste veche cu actori noi. Din păcate, afirmațiile mele bazate pe informații robuste, în foarte multe privințe s-au adeverit. Separatismul teritorial nu este singura fantomă care bântuie Europa de azi. Referitor la Dobrogea atrăgeam atenția asupra segregaționismului religios, (și nu separatism teritorial) ce se inducea cumplit prin agenți misionari infiltrați ( vă amintiți că eram într-o euforie a democratismului total în care totul sau aproape totul era permis) care racolau familii întregi, contra unei sume de 1000 de dolari, la mahomedanism. Nu spun islamism în sensul complex al semnaticii la zi, dar acest soi de prozelitism printre autohtonii de etnie turco-tătară, unii dintre ei convertiți de generații la creștinism, a făcut ca din aproximativ 180 de mii de ce credincioși ai Coranului să ne trezim, după recensământul din 2000, cu un salt de peste 400 de mii. Pentru acel moment am tratat-o ca pe o problemă de siguranță națională, internă. Și rămân pe mai departe atent la acest fenomen, cu precedent în Kosovo. Pentru cine are auzul încă funcțional...
Este în pericol România să se dezmembreze? Cum?
Este continuarea aceluiași subiect. Avertizam încă de atunci că dezordinea europeană și ideologia defragmentărilor teritoriale va întreține spiritul revanșard al celora care nu se vor împăca vreodată cu arhitectura Trianonului sau Versailles-ului. Și nu sunt puțini și nici de neglijat. România de atunci, ca și România de astăzi, prin practica sa istorică, așteaptă mereu faptul împlinit al altora. Așa am pierdut Basarabia și Nordul Bucovinei, așa a fost posibil sfârtecarea Nordului Ardealului, așa a fost posibil să decontăm crimele făcute de alții împotriva evreilor din teritoriile ocupate, s.a.m.d. Politica îngăduinței prostești, doar pentru a fi ”corect politic” și a face frumos la indicațiile prețioase ale stăpânului de împrumut ce-ți asigură prezența la putere, este adevărata Coloană a Cincea distrugătoare de Stat Național. Există acest pericol. Pot dezvolta un tratat al agresiunilor zilnice la care sunt supuși românii: de la îndobitocire mediatică la diabolizare europeană; de la falsificarea istoriei la fabricarea noilor identități; de la rușinea de a fi român la abandonul numelui și migrarea în masă. Mă opresc aici. De altminteri, cea mai mare ruptură care s-a produs este în noi înșine. Am uitat să mai fim împreună. Chiar și atunci când din întâmplare suntem la un loc, uităm să fim împreună. Indicii de agresiune asimetrică sunt enorm de vizibili și apariția conflictelor distructive este iminentă. Poate de aceea am grăbit și nașterea acestui partid. Îmi permit să vă pun și eu o întrebare: ÎN ROMÂNIA, CINE IÎ MAI APĂRĂ PE ROMÂNI?