Coaliţia de centru-stânga la putere în România a avut în ultimele zile poziţii contradictorii faţă de Curtea Constituţională, ameninţând cu revocarea judecătorilor, atacându-i pe aceştia şi apoi retrăgându-şi plângerile, o atitudine criticată de Comisia Europeană şi de SUA, comentează AFP.
Într-un strigăt de alarmă, Curtea, gardianul Constituţiei române, a denunţat, ieri, într-o declaraţie adoptată de nouă judecători, atacurile "fără precedent" cărora le-a fost victimă din partea guvernului venit la putere în mai. Curtea făcea referire la măsuri vizând demantelarea instituţiei şi revocarea judecătorilor săi, precizează agenţia franceză de presă.
Cu o zi în urmă, Crin Antonescu, unul dintre co-preşedinţii USL, afirmase că "în componenţa sa actuală, Curtea Constituţională este o ruşine, parlamentul şi guvernul împreună trebuie să poată revoca judecătorii, altfel această ţară nu poate fi guvernată". Decizia din 27 iunie a Curţii ce stabilea că preşedintele Traian Băsescu este cel care trebuie să reprezinte România la Consiliul European a indispus coaliţia USL, în condiţiile în care premierul Victor Ponta dorea să meargă la Bruxelles în locul rivalului său politic.
"Nu este admisibil ca judecătorii Curţii să poată fi insultaţi şi ameninţaţi cu înlocuirea", a declarat, azi, judecătorul Cristi Dănileţ, una din figurile luptei anticorupţie, estimând că ceea ce se petrece acum în România "contravine statului de drept". Ambasadorul SUA avertizează
Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a avertizat, ieri, faţă de orice tentativă de a atenta la independenţa Curţii, iar comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, s-a declarat "foarte preocupată" de acest lucru. În faţa protestului internaţional, premierul a vorbit despre "dezinformare" de către opoziţie, susţinând că guvernul nu doreşte, în niciun caz, să revoce judecătorii. Într-un interviu la postul de radio RFI România, ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, s-a declarat pregătit să dialogheze cu toţi actorii europeni, "care nu au a interveni în disputele politice esenţialmente interne", şi a menţionat că reacţia comisarului Reding pe Twitter a fost una "poate grăbită". Un pas înapoi Părând să facă un pas înapoi, Ponta, "pentru a da un semnal ferm asupra respectării absolute a independenţei instituţiilor democratice", i-a cerut lui Corlăţean să retragă plângerile depuse împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale la Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Câteva ore mai târziu însă, guvernul adopta o ordonanţă de urgenţă care reduce atribuţiile Curţii, în condiţiile în care, în ajun, Ponta promitea să nu se atingă de legea de funcţionare. Conform ordonanţei, Curtea nu se va mai putea pronunţa asupra deciziilor parlamentului - aşa cum trebuia să o facă din 2010 -, pentru că aceasta "ar crea disfuncţionalităţi în activitatea parlamentului".
"Revocarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor nu va mai putea fi invalidată de Curte", a indicat, pentru AFP, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir. Ordonanţa guvernului facilitează, de asemenea, destituirea preşedintelui dorită de USL.
"Vor să scoată din joc Curtea, stâlp al Constituţiei", consideră Laura Ştefan, expertă anticorupţie a Expert Forum, într-o declaraţie pentru AFP.