Gică Popescu a fost găsit vinovat în două transferuri penale de jucători, Lucian Sânmărtean şi Florin Bratu, potrivit minutei Curţii de Apel Bucureşti. Rolul lui Gică Popescu a fost de reprezentant al societăţii de impeesariat patronată de fraţii Victor şi Ioan “Giovani” Becali.

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, ieri, la închisoare cu executare pe toţi cei opt oameni de fotbal judecaţi în dosarul transferurilor. Astfel, fostul acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a primit trei ani şi opt luni, managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, şi fostul impresar Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, impresarul Victor Becali - patru ani şi opt luni, fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu - trei ani şi patru luni, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal - trei ani, o lună şi zece zile, iar fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu - trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.

• DOSARUL "TRANSFERURILOR". Ziua în care s-ar putea decide totul: libertatea, averea şi cariera

Procurul DNA, Doru Ţuluş, cel care i-a trimis în judecată pe cei opt impresari şi şefi de cluburi de fotbal a arătat în rechizitoriu de ce este vinovat Gică Popescu.

Transferul lui Lucian Sânmărtean

Gică Popescu împreună cu Jean Pădureanu, Ioan Becali, Becali Victor, în cursul lunii august 2003, a indus în eroare clubul de fotbal Gloria Bistriţa prezentând suma de transfer a jucătorului Lucian Sânmărtean la clubul Panathinaikos Atena, la valoarea de 300.000 de dolari, în realitate indemnizaţia de transfer fiind de 600.000 de dolari. Sumele diferenţă au fost virate în firme off-shore, fiind ridicaţi deVictor Becali.

Transferul lui Florin Bratu

Gică Popescu a mai fost acuzat că în luna septembrie 2003, împreună cu George Copos şi Ioan Becali, a indus în eroare clubul Rapid Bucureşti prin prezentarea sumei de transfer a jucătorului de fotbal Florin Bratu la valoarea de 100.000 de dolari, în realitate suma fiind de 2.750.000 de dolari, cauzând un prejudiciu de 2.650.000 de dolari, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune. Fotbalistul a fost transferat la Galatasaray Istanbul.

Evaziunea şi spălarea de bani Faptele aceluiaşi învinuit, care, în coautorat cu reprezentanţii cluburilor, George Copos şi Jean Pădureanu, a ascuns în mod repetat, în perioada sus-arătată, sursa impozabilă reprezentată de diferenţa indemnizaţiei de transfer, cauzând astfel o pagubă bugetului de stat în cuantum de 2.554.537 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală.

Fapta lui Gică Popescu de a transfera în cursul lunii august 2003 sumele de bani obţinute prin înşelăciune şi sustrase taxelor şi impozitelor, prin firme off-shore, cu ocazia transferului jucătorului de fotbal Lucian Sânmărtean, dobândind astfel aparenţa de sume licit dobândite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

Fapta lui Gică Popescu, care, în cursul lunii august 2003, în cazul transferului lui Sânmărtean Lucian, a determinat, prin actele de executare descrise în starea de fapt, obţinerea sumelor reciclate de către învinuiţii Becali Ioan şi Becali Victor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

Schema evaziunii în cazul lui Lucian Sânmărtean

Pentru tranferul lui Lucian Sânmărtean, fraţii Victor şi Ioan Becali au folosit ca paravan intermediar societatea Intermark International B.V. Rotterdam – Olanda. Gicp Popescu a particpat la negocieri din partea fraţilor Becali. Una din declaraţiile acuzatoare a fost cea a lui Jean Pădureanu, fost preşedinte la Gloria Bistruiţa. “Declar că eu am solicitat, pentru clubul Gloria Bistriţa, 600.000 de dolari, din care ştiam că 300.000 de dolari vor fi dirijati la Intermark. Dealtfel, eu nu am stat la redactarea contractului, datele din înţelegerile private anexe la contract (contul firmei Intermark Olanda de plată) fiind furnizate de Victor Becali si Gheorghe Popescu. Gheorghe Popescu mi-a tradus înţelegerile private şi contractul, iar eu am semnat după redactare,"a declarat Pădureanu

Cu ajutorul unei comisii rogatorii, procurorii DNA au luat urma banilor din conturile firmei olandeze şi au descoperit că banii au fost viraţi către off-shore-urile Sport Ventures SA şi Tierney International LTD din Insulele Virgine Britanice.

Schema evaziunii în cazul lui Florin Bratu

Potrivit procurorului Doru Ţuluş, transferul jucătorului Bratu Florin de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, s-a efectuat pentru suma de 2.750.000 de dolari, aşa cum reiese atât din declaraţia oficialilor clubului turc, precum şi din documentele de plată înaintate autorităţilor române. Gică Popescu, ca reprezentant a firmei fraţilor Becali, a primit aproximatv un milion de dolari în conturi. Când a fost audiat la DNA, fostul internaţional a declarat că banii, de fapt, ar fi o datorie a clubului turc, din perioada în car a evoluat la Galatasaray. Totuşi, suma de 1.000.000 de dolari, este menţionată de clubul turc în evidenţa plăţilor efectuate pentru transferul lui Bratu Florin.

Alte probe împotriva lui Gică Popescu

- chitanţa prin care învinuitul a primit această sumă de bani are menţiunea "Gheorghe Popescu de la Becali Sport", şi nu menţiuni privind jucătorul Popescu Gheorghe şi, în cele din urmă, clubul turc a achitat lui Popescu Gheorghe, neincluzând în situaţia plăţilor pentru transferul lui Bratu Florin, suma de 250.000 de dolari pentru bune servicii, la data de 02.09.2004. - situaţia plăţilor efectuate de Galatasaray, evidenţiază clar orchestrarea unei dirijări a sumelor de bani cuvenite din transfer. Dacă, Ioan Becali a prezentat, în apărarea sa, un contract de împrumut încheiat cu Rapid Bucureşti prin care împrumuta tocmai suma de 500.000 de dolari, ridicată personal (în opinia noastră acesta este un contract nul, nefiind înregistrat în contabilitatea clubului), Gheorghe Popescu a declarat că din totalul sumei de 1.600.000 de dolari, ridicaţi personal, 600.000 de dolari, reprezintă un împrumut contractat de la Rapid Bucureşti în aceleaşi condiţii ca Ioan Becali (de semnalat este faptul că împrumutul generos acordat lui Gheorghe Popescu a fost semnat de Ioan Becali, în calitate de preşedinte al clubului Rapid Bucureşti- funcţie ocupată pentru scurt timp).

Potrivit unei informări Oficiului Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, banii din off-shore-uri s-au întors la Bucureşti în conturile lui Victor Becali.

Victor Becali, în calitate de titular al contului personal 0355084015/USD, deschis la ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucuresti, a beneficiat în intervalul 1999-2001, de creditări însumând peste 4,56 milioane USD, efectuate prin transfer bancar, majoritatea provenind din banci străine, iar debitarea contului s-a facut prin retrageri de numerar. Suspiciunea asupra acestor operaţiuni este generată de urmatoarele indicii:

• Majoritatea sumelor provin de la CBG Companie Bancaire – Geneva, bancă situată într-un "paradis fiscal" (Elvetia), de la un ordonator anonim, fapt contrar legislaţiei bancare româneşti şi dezavuat pe plan internaţional de instituţiile cu atribuţii de prevenire a spălării banilor, întrucât reprezintă o metoda frecvent utilizată pentru reciclarea unor fonduri de provenienţă ilicită;

• Unele operaţiuni nu conţin menţiuni despre temeiul economic al plăţii;

• Unele transferuri bancare sunt justificate ca fiind "comision" pentru transferul unor sportivi, la diverse cluburi din străinătate, menţiune ce nu corespunde realităţii, deoarece Victor Becali nu desfăşoară activităţi de impresariat sportiv în calitate de persoană fizică autorizată, pentru a putea beneficia, în numele şi pe cont propriu, de comisioane pentru transferul unor fotbalişti, ci în virtutea dublei sale calităţi de asociat (contribuind cu 35% la constituirea capitalului social) şi unul dintre administratorii SC INTERNATIONAL SPORT MANAGEMENT SRL, înmatriculată sub nr. J40/6624/1992, cod fiscal 1591541, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca – Tronson 4, nr. 91-97, bloc F1, apartamentul 32, Sectorul 1.

• Contul de USD a fost debitat aproape exclusiv prin retrageri în numerar de sume fragmentate, cu motivaţia "construcţie casă" sau "cheltuieli casă" (anexa nr. 24, detaliază doar o parte dintre operaţiunile de debitare, cele efectuate între noiembrie 2000 – septembrie 2001). Datorită acestei modalităţi de debitare a contului, nu se pot urmari, în continuare, traseul, destinaţiile sau beneficiarii sumelor retrase în numerar.

• Rulajul creditor al contului analizat (peste 4,56 milioane USD, sumă certă, rezultată din informaţiile şi documentele obţinute de la societatea bancară), este disproporţionat de mare comparativ cu sursele legale de venituri, neputând fi corelat cu acestea.