Defileul Mure?ului Superior a ajuns pe mâinile unui obscur ?ef de ocol din Gheorgheni, remarcat în ultimii 10 ani pentru defri??rile masive. Acum este cel mai mare concesionar din România.
?tafeta în UDMR a fost predat?. P?durile din România au un nou st?pân, dup? Verestoy Attila. Numele lui este Melles Elöd ?i este un inginer silvic din Gheorgheni (Harghita). Are un mic ocol în acel jude?, dar în 2010 a devenit brusc cel mai mare concesionar de p?dure din România: 165.000 ha în jude?ul Mure?. Imagina?i-v? c? un ocol mare din România e pe la 12.000- 13.000 ha, iar Biserica administreaz? în Suceava aproape 100.000 ha, ceea ce a f?cut s? se comenteze ani de zile pe marginea „Averii BOR”. Inginerul din Gheorgheni e un necunoscut, numele s?u ap?rând în fug? în anchetele PRO TV despre t?ierile de p?duri. Au filmat de la geamul ocolului s?u silvic ?i i-au ar?tat un versant defri?at complet. L-au întrebat dac? el nu vede pe geam ce se întâmpl?, iar Melles a spus c? s-a t?iat doar conform legii. Acum, tot Defileul Mure?ului Superior a ajuns pe mâna unui mare t?ietor de p?duri. Trecutul lui Melles: defri??ri masive Numele lui Melles a devenit cunoscut printre ini?ia?ii din domeniul silvc în 2003, când Garda de Mediu l-a g?sit vinovat de neglijen?? în serviciu pentru t?ierea unei bagatele de 42.000 mc de lemn. Protec?ia lui în Covasna func?iona perfect, Garda ajungând la el abia dup? ce a fost sesizat? Comisia de abuzuri a Camerei Deputa?ilor. Când a venit Garda de Mediu, a g?sit în p?durile Ocolului Gheorgheni un num?r mare de cioate rezultate din arbori t?ia?i ilegal, iar în catastifele lui Melles Elöd acte fictive de punere în valoare a masei lemnoase. Raportul G?rzii de Mediu s-a blocat în faza cercet?rii penale. A doua oar? când Melles Elöd a ie?it la suprafa?? a fost în februarie 2010, când un memoriu semnat de tehnicieni silvici din Harghita ar?ta, inclusiv cu fotografii, cum 450 ha de p?dure din situl Natura 2000 au fost defri?ate masiv. Acea suprafa?? era administrat? de Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA, firma lui Melles. Dar aici s-a oprit totul, pentru c?, peste doar câteva luni, liderii UDMR, care aveau ministerul Mediului în subordine, i-au dat pe tav? peste 80% din p?durile din jude?ul Mure?. La început a primit 136.663 ha, adic? întreg Parcul Natural Defileul Mure?ului Superior. Apoi, pe 31 ianuarie 2012 a mai primit prin încredin?are direct? înc? 30.000 ha de arii protejate. N-a respectat contractul Deciziile au fost contestate de Direc?ia Silvic? Mure?, demers sus?inut de toate autorit??ile locale, inclusiv de prefectul de Mure?. Memoriile au fost reînoite chiar în ultima lun?, fiind depuse de colegii politici ai actualului ministru Rovana Plumb. Se reclam? faptul c? Melles Elod nu a onorat investi?iile la care s-a obligat prin contract, în valoare de 730.000 de lei, ?i c? nu asigur? paza p?durilor. „Are ?apte rangeri trecu?i în acte, doar numai doi lucreaz? efectiv, restul de cinci sunt angaja?i la Gheorgheni, la mai mult de 100 km distan??. Cei doi au o singur? ma?in? de patrulare, astfel c? nu pot asigura o paz? efectiv? a Parcului natural”, se spune în memoriul semnat de autorit??ile mure?ene. Expansiunea continu? Melles Elöd este autoritatea suprem? pe o suprafa?? important? din jude?ul Mure?. El impune valoarea taxelor, el aprob? cotele de t?iere, el elibereaz? autoriza?iile de construc?ie. Planurile în zon? sunt mai complexe. Melles se ap?r?: „Nu e nimic adev?rat, mai bine am fi aten?i la ce spunem c? am câ?tigat un proiect european ?i ne poate afecta publicitatea negativ?”. E un proiect finan?at prin POS Mediu, în valoare de 2,5 milioane de euro ?i se refer? la managementul Mure?ului Superior. Asta nu e tot: la minister se afl? depus? o cerere de concesionare ?i a parcului Cheile Bicazului, în prelungirea p?durilor din Gheorgheni. Tot ?inutul Secuiesc, din Mure? pân? în Neam?, s-ar afla sub controlul unui singur om, discretul inginer silvic Melles Elöd. Planuri cu b?taie lung?: un ?inut Secuiesc al p?durilor Exist? un scenariu vehiculat intens în aceste s?pt?mâni în mediul politic legat de aceast? concesiune uria??. Surse guvernamentale, bazate pe rapoarte ale serviciilor de informa?ii vorbesc de o „porti??” legal? de administrare a ?inutului Secuiesc prin unirea parcurilor naturale din Mure?, Covasna ?i Harghita, pân? la grani?a cu Neam?ul. „În zon? nu se va putea construi decât cu aprobarea lor. Acum au cerut concesiunea ?i pe Parcul Natural Lacu Ro?u-Cheile Bicazului, care se va uni cu cel al Gheorgheniului. Cererea este depus? tot de Melles Elöd”, au afirmat aceste surse. Rovana Plumb are pe birou un cartof fierbinte, dar nu se va atinge de el pân? când nu se termin? campania electoral?. Adev?rata miz?: retocedarea a 50.000 ha Melles Elod d? aprob?rile pentru t?ieri, dar miza adev?rat? o reprezint? o suprafa?? de 50.000 ha aflat? într-o faz? avansat? a procesului de retrocedare. Sunt suprafe?e imense revendicate de mo?tenitorii unor fo?ti grofi maghiari în zona Ocoalelor R?stoli?a ?i Lunca. Ocolul silvic Gheorgheni SA este foarte apropiat de cei care solicit? retrocedarea ?i va r?mâne s? administreze ?i aceste p?duri. Lemnul care poate fi scos din acest perimetru ajunge la valori uria?e. Cantit??ile de lemn valorificate aici în mod legal sunt de aproximativ 320.000 de mc, anual. La un simplu calcul rezult? c?, numai din exploat?rile legale, aici se pot încasa 14 milioane de euro în fiecare an. „Acolo e miza. O avere imens?. La R?stolni?a ?i Lunca este lemnul din care pot scoate bani, doar nu crede?i c? cei care i-au dat aprobare s-au gândit la protejarea ciupercilor, fructelor de p?dure ?i a p?s?rilor clocitoare”, au dezv?luit pentru EVZ inginerii silvici din Mure?, care cunosc bine dedesubturile afacerilor cu lemn din ?inutul Secuiesc. Cre?te tensiunea în zon? În cei doi ani de când Ocolul privat din Harghita administreaz? terenurile pe care se afl? majoritatea p?durilor din Mure?, tensiunile au început s? tot creasc?. Sunt nemul?umi?i cei de la Direc?ia Silvic? de „toanele” celor de la Ocolul silvic privat care le îngreuneaz? lucr?rile. Sunt nemul?umi?i oamenii care ar fi vrut s? dezvolte investi?ii în turism ?i c?rora nu le-a fost dat aviz, sunt revolta?i cei care locuiesc în cadrul Parcului natural ?i trebuie s? pl?teasc? pân? la 900 de lei pentru un simplu aviz necesar ridic?rii unei anexe gospod?re?ti. Tensiunile s-au acutizat, deoarece programul de management al ariei protejate licitate – care trebuia finalizat înc? din prim?vara acestui an – nu a fost înc? adoptat.