Mărţişorul greu de respirat

Vă reamintim că pe data de 1 martie, până pe 2 martie dimineaţa, bucureştenii au primit un mărţişor sub formă de funingine – că tot aduce coşarul noroc – şi aer imposibil de respirat. Mai ales în zona Grozăveşti, gradul de poluare a fost atunci şi de 700 de ori mai mare decât limitele admise. Cam cât în Sydney, pe când era înconjurat din toate părţile de păduri care ardeau.

Comisarii  Gărzii de Mediu au reacţionat imediat. Ba, fiind cazul atât de grav, au chemat şi întăriri, treizeci de comisari din judeţele învecinate. Cel care conduce ministerul Mediului a primit miercuri, la două zile după eveniment, pe biroul ministerial, raportul despre această poluare. Document pe care demnitarul l-a secretizat imediat, ca şi când am fi fost în plin război chimic.

Ministrul a încercat atunci să ne convingă că poluarea a venit în acea seară de la străvechiul obicei pe care îl au românii de Lăsata Secului, de a-şi curăţa curţile şi grădinile şi a da foc resturilor vegetale, nu numai pentru a face curat, dar şi pentru a alunga spiritele rele. Spirite care, s-au încăpăţânat să rămână în aer, pentru că nu a bătut vântul ca să le împrăştie.

Dacă ar fi să ne luăm după spusele şi explicaţiile de atunci despre poluare ale domnului ministru de la Mediu, „Este primăvară şi oamenii mai ard tot ce găsesc prin curte”, zona Grozăveşti – Cotroceni – Regie – Militari – Plevnei este cea mai blestemată din Bucureşti, pentru că mai ales acolo au plutit acei nori negri proveniţi de la alungarea spiritelor rele prin arderea resturilor din curţi, spirite rele care nu s-au dat duse chiar aşa de uşor, pentru că s-a întâmplat un fenomen meteo rar: nu s-a mişcat deloc aerul în acea zi. Curat blestem!

Ancheta EvZ, făcută atunci, a scos la iveală cine este poluatorul. Nu cetăţenii care şi-au curăţat curţile sau au făcut grătar, ci CET Grozăveşti care a ars mai multă păcură decât gaz, ca să facă profit.

Apoi, a urmat a doua alertă…

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE