Evenimentul Zilei > Social > Adrian Năstase și H.D. Hartmann. Despre ruptura Est-Vest din UE și vaccinul rusesc
Adrian Năstase și H.D. Hartmann. Despre ruptura Est-Vest din UE și vaccinul rusesc

Adrian Năstase și H.D. Hartmann. Despre ruptura Est-Vest din UE și vaccinul rusesc

Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu, a purtat o dezbatere cu H. D. Hartmann, analist Defense Romania, pe tema rupturii Est-Vest de la nivelul Uniunii Europene. Fostul premier al României a abordat alături de analistul Hartmann și subiectul vaccinului rusesc, promovat în România prin intermediul unei rețele “dubioase”.

Ce se întâmplă de fapt pe harta Uniunii Europene? Estul și vestul nu desemnează elemente de geografie, ci noțiuni de geopolitică ce reflectă divizarea politică a Europei, subliniază Adrian Năstase la începutul dezbaterii. Fostul premier l-a citat la debutul dialogului pe Paul Valery: “Europa este, în realitate, o mică peninsulă a continentului Asiatic”.

Din nefericire, această definiție este foarte actuală, potrivit analistului H. D. Hartmann. “Noi riscăm să devenim ca Europă o peninsulă a marilor mișcări asiatice”, a spus analistul. 

“Ceea ce cred că este într-adevăr util să spunem este că noi avem, în momentul în care vorbim despre Europa, aceste fracturi nu tectonice, ci culturale, politice, militare, o zonă atlantică, o zonă mediteraneană, orientală, ortodoxă. Elementul credinței este extraordinar de important, precum și raportarea la credință”, a spus Adrian Nastase. 

“Toate aceste rațiuni sunt, în primul rând, de experiență teritorială, profană, care se transmit în spațiul sacral și devin scriptură, că este în lemn, iconostas sau că este în piatră. Ele nu vin din Apus. Marele simboluri ale creștinătății până la latinizarea Bisericii creștine nu sunt apusene, ci vin din acel fluviu incandescent de trăire spirituală din Israel, din Grecia, din Egipt – sigur, traversează secolele – de experiență umană care se transformă într-un adevăr. Iar adevărul devine, într-o etapă ulterioară, simbol”, a adăugat analistul Hartmann. 

“De-a lungul timpului, au apărut anumite concepte – unele cu semnificație politică, altele cu semnificație geopolitică. De exemplu, în secolul XIX conceptul Mitteleuropa, în secolul XX conceptul Posteuropa, în anii 1930 doctrina germană – integrând aici Uniunea Sovietică – privea deja spre un front mai îndepărtat și de aceea unele noțiuni acoperă și proiecte pentru viitor. Avem apoi o noțiune pe care noi am folosit-o o lungă perioadă de timp, și anume cea de Europa de Sud-Est. 

Alături de Europa Centrală, pe care acum poate că o denumim numai prin grupuri Vișegrad, adăugând și Austria eventual – avem pe de altă parte Europa de Sud-Est, din care noi am vrut să ieșim, deși de o perioadă lungă de timp, de la Titulescu încoace. Practic am încercat după destrămarea Imperiului Otoman să găsim o formulă de securitate colectivă împreună cu țările din zona respectivă. Din punct de vedere științific și academic, au existat colaborări îndelungate. Acum, din nou, acest proiect nu mai este de actualitate”, a comentat președintele Fundației Europene Titulescu, Adrian Năstase.

Fostul premier a dat exemplul colaborării dintre instituțiile europene în cazul Albaniei.

“Albania ieșea din încorsetare, din autoizolare și intrând în această colaborare, ieșea în lume. Exista o anumită perspectivă pentru o colaborare regională. Uniunea Europeană, NATO și altele au focalizat interesele tuturor țărilor pentru aceste două organizații, eliminând aproape orice interes pentru formule regionale, hexagonală, inițiativa central europeană și altele. Toate aceste elemente care nu erau neapărat de divizare, ci de organizare, o cooperare regională. Și-au pierdut mult din semnificație. 

Avem organizație de cooperare la Marea Neagră, diverse structuri care implică Europa în diferite zone în perspectiva unor proiecte mai largi. Aici trebuie să recunoaștem o diferență fundamentală de valori și de interese. Să adăugăm la sintagma clasică de valori și principii europene și formula, varianta de interese. (…) Multe dintre proiectele despre care am vorbit de bazează pe interese și inclusiv ceea ce s-a întâmplat în încheierea Războiului Rece”, a exemplificat fostul premier al României Adrian Năstase. 

Unde începe și unde se oprește această Europă?

Analistul Hartmann subliniază că interesul Angliei de a salva Grecia a reprezentat un dezastru valoric pentru România. 

“Să nu uităm că interesele Angliei au fost salvarea Greciei, ceea ce a reprezentat un dezastru valoric pentru România pentru că în momentul în care Winston Churchill a vrut să o dea Uniunii Sovietice, pentru România dispare sistemul de valori. Și axologia are limitele ei de definiție pentru că în momentul în care pui în aplicare și subordonezi interesul unei valori, valorea dispare”, a comentat analistul H.D. Hartmann. 

Din care Europă face parte România? 

Situația pandemică de la nivelul României a dezvăluit tocmai aceste fracturi deosebite.

“Nu dau decât exemplul Franței, Italiei și tot acest război cumplit al vaccinului. Polonia cu țările baltice pe spațiu pandemic major ucrainean, unde este un spațiu liber – există un guvern la Kiev, dar nu poate spune nimeni că acel guvern are control real. Apoi, avem acest spațiu fluid, care a devenit fluid prin excluderea Bucureștiului de la autoritatea asupra Chișinăului. Cei care se fluidizează spre coborârea cu Serbia se blochează la un moment dat”, spune analistul Hartmann. 

În care dintre aceste Europe se află România? “În niciuna”, susține analistul.

“În toate și în niciuna, cum nici Franța nu se află în UE complet sau UE nu se află în Europa complet. UE nu se află pe continentul european complet. Să-mi spui tu mie să transpară, să transpire noțiunea că Ucraina e prea mare pentru Europa, că nu va putea exista un control asupra teritoriului Ucrainei pentru că UE nu are resurse nici filosofice, nici culturale, nici militare. Subliniez asupra noțiunii filosofice fiindcă este important să definești, în primul rând, filosofic cine ești, apoi cultural. Ulterior, te duci și pui aceste resurse în practică – militară, economică, diplomatică, etc.

Unde este Germania ori Spania europeană? Se încleștează toată ziua Spania cu Portugalia, cu Germania, vorbesc de grupul de sud.  România nu este în spațiul Schengen, nici în cel sud-est european. În spațiul fluido-ucrainean-Republica Moldova? Nu. În spațiul fix baltico-polonez? Nu.”, a spus H.D. Hartmann. 

Cum a abordat România problema vaccinului rusesc

România nu are abordarea pe care, într-un fel, țările din Europa de Răsărit au marcat-o în ultimii ani, considerând că aspectele de suveranitate sunt atât de importante încât ele nu pot fi negociate neapărat pentru ajutoare economice, potrivit fostului premier Adrian Năstase. 

“O declarație a președintelui Iohannis spune că noi în niciun caz nu vom achiziționa vaccin din Rusia sau din China pentru că Agenția Europeană a Medicamentelor nu le-a recunoscut. (…) Chestiunea de principiu este că România trebuie să facă o politică favorabilă pentru cetățenii săi. Este clar că este o lipsă de vaccinuri. În măsura în care ai proprii tăi specialiști, poți evalua prin colaborare cu alte țări care importă acest vaccin. Să refuzi din rațiuni politice posibilitatea de a adăuga vaccinuri la cele deja existente mi se pare o mare eroare”, s-a exprimat Adrian Năstase. 

“Vaccinul rusesc a fost promovat în România – și îmi pare rău să o spun – printr-o rețea dubioasă, o rețea de agenți de influență, nu neapărat cadre medicale, deși există două cadre medicale implicate. Guvernul ar fi trebuit să se ocupe de această chestiune, să valideze dacă este cazul și să adauge acest vaccin la cele existente, precum alte țări europene”, a adăugat fostul premier. 

“Budapesta a anunțat că aduce și vaccinul chinezesc, dar și pe cel rusesc. Ați auzit pe cineva strigând la Budapesta? Ați auzit pe cineva strigând la Varșovia, cea care numai acum un an de zile se ducea cu un CEC de 1 miliard de dolari ca să-i plătească unitate militară Trump? Acea Varșovie democrată, cu marea luptă anti-sovietică, cu democrație. Acum trei săptămâni a anunțat interzicerea completă a avorturilor și nu am auzit strigăte de mânie a celor de la rezist din Europa sau din România, iar acum o săptămâna a anunțat import masiv pentru vaccinuri. Ați auzit pe cineva din Europa cu rată occidentală țipând?”, a ridicat problema H.D. Hartmann. 

Analistul H.D. Hartmann a subliniat că acum aproximativ un an, în cadrul unui interviu oferit jurnalistului Ion Cristoiu, s-a exprimat precum că vaccinul rusesc își va face treaba.  “Rușii nu-și omoară oamenii. Nu vorbim de un Stalin, nu e un psihopat ca să-și omoare oamenii. Cum o să negăm noi evidența succesului vaccinării populației ruse? Nu vom putea”, a declarat analistul H.D. Hartmann.

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: