Fostul premier Adrian Năstase a publicat pe blog o analiză urmare a atentatelor teroriste de vineri seară de la Paris. Năstase explică de ce Franța a fost aleasă ca destinație pentru acțiunea teroristă:
La Paris au avut loc vineri seară mai multe atentate teroriste, sincronizate, executate de militanti fanatici jihadisti, transformati in kamikaze. Este o actiune barbară, nediscriminatorie, una din sutele de actiuni teroriste realizate sau proiectate a fi realizate in acest an in Europa. In masacrul ce a avut loc, au murit si doi tineri din România. Acest lucru ne arată că nu putem privi astfel de situatii cu relativă detasare, apartenenta noastra la spatiul euro-atlantic generând si riscuri, responsabilităti sau obligatii de diferite feluri.
De ce Franta? Desi, probabil, sunt vizate mai multe tari, Franta a fost aleasă ca destinatie pentru actiunea teroristă pentru cel putin următoarele motive:
- In timpul primului război mondial, in 1916, Franta si Anglia, cu acceptarea Rusiei tariste, au incheiat un acord secret (Acordul Sykes-Picot), prin care isi impărteau zonele de influentă din Orientul Mijlociu, care fuseseră sub dominatie otomană. In Siria, puterea colonială a fost Franta.
- In conditiile in care, SUA nu au avut o strategie de succes in zonă, mizând pe opozitia anti-Bashar al-Assad (unii dintre acesti luptători migrând spre ISIS), Franta a dorit să-si reafirme prezenta in zonă, prin bombardamente realizate de fortele sale desfăsurate in Irak. Mai ales, in conditiile atacurilor aeriene rusesti care vizează revenirea Rusiei in zonă, prin sustinerea regimului Assad. Bombardamentele aviatiei franceze au avut loc si recent, la granita dintre Irak si Siria, asupra unor depozite strategice de combustibil pentru ISIS. Evident, si din acest motiv a fost aleasă Franta ca tintă.
- Franta are deja o mare vulnerabilitate, prin existenta celor 3-4 milioane de maghrebieni, veniti din coloniile franceze din nordul Africii, aflati la a treia generatie. Multi dintre ei traiesc in comunităti enclavizate, cu multi tineri in somaj, fiind vulnerabili la ideologia jihadistă. In acest mediu, in mod evident, ISIS poate face racolări locale.
- Criza refugiatilor a permis, datorită sutelor de mii de persoane in miscare, disimularea operatiunilor de organizare, prin probabila complicitate a „indrumătorilor” veniti, sub acoperire, din Siria, cu executantii locali.
Dincolo de tragedia in sine, atentatele de la Paris vor avea numeroase consecinte, unele dorite, altele nedorite de atentatori:
- Franta va recurge, asemanător cu Statele Unite, după 2001, la doctrina „auto-apărării preventive”, având sprijinul opiniei publice interne si internationale, pentru extinderea operatiunior militare in Siria (inclusiv terestre?).
- Se va dezvolta o psihoză anti-islamistă in Europa, care va afecta comunitătile de musulmani deja existenti in tările Uniunii Europene. Efectul poate fi asemănat cu ceea ce s-a intâmplat in SUA, ca reactie fata de comunitatea japoneză, după atacul de la Pearl Harbour.
- Nu cred că atentatorii si-au dorit, dar efectul in ceea ce priveste situatia refugiatilor din Orientul Mijlociu, aflati deja in Europa, din punctul de vedere al relocării, va fi devastator. Decizia Poloniei de a refuza să primească refugiati aflati in centrele de triere este doar inceputul. E posibil ca escala la Bucuresti a lui Tusk si a lui Juncker să incerce să prevină o astfel de decizie si la Bucuresti.
- Dreapta europeană, grupată, in principal, in PPE a reusit să-si impună, in ultimii ani, guvernele in majoritatea statelor membre. Este posibil ca acest val de atentate să genereze o deplasare masivă a electoratului, la viitoarele alegeri, spre extrema dreaptă si formatiuni ultra-nationaliste.
CLIMATULPOLITIC DIN FRANTA IN PERSPECTIVA ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2017
Pentru Francois Hollande, contrar aparentelor, salvarea pentru un nou mandat, poate veni de la Frontul National. Acum, sondajele il arata eliminat din primul tur in favoarea lui Marine Le Pen si a oricarui candidat al Republicanilor. In toate barometrele din ultima vreme, Marine Le Pen se va clasa in fruntea primului tur, cu aprox 30 de procente, deci nu pe ea trebuie sa o depaseasca Hollande, ci pe candidatul republican. Acesta este motivul pentru care toate discursurile si pozitiile sale se centreaza nu pe dezbaterea cu Sarkozy sau republicani, ci pe lupta cu Frontul National, dand de inteles ca el este singurul care ii poate face fata in timp ce Republicanii isi insusesc ideile extremei drepte. « Stanga unita » nu mai pare posibila pentru alegerile din 2017 ; aparent, toate puntile sunt arse si nu va exista un candidat unic al stangii la prezidentiale.
Situatia FN. Contrar socialistilor si republicanilor, FN are un lider incontestabil (Marine l-a exclus din partid pe tatal sau fara sa se jeneze prea mult) si cu charisma. Operatiunea sa de dediabolizare a FN, care a durat cativa ani, a reusit destul de bine si chiar daca este atacata din toate partile, ea nu mai este « interzisa » in platourile de televiziune, cum se intampla pana recent.
Deja in Franta, problemele imigratiei, frontierelor, spatiului Schengen, relatiillor cu unele tari din UE erau in dezbatere.
Pe de altă parte, inca din perioada de recucerire a partidului, proiectul lui Sarkozy si a retelei sale includea suspendarea, reformarea sau chiar suprimarea spatiului Schengen. Nimeni nu merge mai departe pentru a analiza daca primirea de noi membri (Romania, Bulgaria…) ar reprezenta cu adevarat un pericol, dimpotriva, mai ales noi, românii, am devenit caii de bataie pentru drepta franceză. Alergand pe urmele fostului presedinte, socialistii nu pot face mai putin. Masurile anuntate dupa atentatele din ianuarie includeau deja aceasta « revizuire » a Spatiului Schengen – iar faptul ca anul acesta au avut loc deja numeroase atentate in Franta (unele dejucate) nu imbunatateste deloc situatia. Iar atentatele de vineri vor exacerba această dezbatere. Desigur, FN va cere, mai puternic, suprimarea si nu numai, ci chiar revenirea la suveranitatea nationala si renuntarea la euro !
Criza siriana si valul de migranti din aceasta vara/toamna a inrăutătit lucrurile. In Franta, peste 90 la suta dintre cei care cer azil politic si nu il primesc nu parasesc, totusi, teritoriul Frantei. Pe de alta parte, imigrantii stabiliti, de exemplu, in Germania vor avea un pasaport Schengen si, mai devreme sau mai tarziu, vor fi atrasi de sistemul social mult mai avantajos din Franta (salariu minim garantat, ajutoare sociale, asistentă medicală gratuită, etc.).
Iată deci că atentatele recente de la Paris vor avea efecte puternice, chiar dacă unele imprevizibile, si in Uniunea Europeană si in ceea ce inseamnă viata politică din Franta.