În timp ce experţii reclamă erori de pilotaj, anumite indicii arată că, dimpotrivă, Iovan a făcut tot posibilul pentru a salva vieţile pasagerilor.
După lipsa de reacţie a autorităţilor în operaţiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni, o eventuală eroare de pilotaj a lui Adrian Iovan a stârnit cele mai mari controverse, atât în media, cât şi în comunitatea de pe Facebook "Respect, Aura Ion!" , care are peste 90.000 de membri. Cel care "a ridicat piatra" este specialistul în inginerie aerospaţială Octavian Thor Pleter, care susţine că vina îi aparţine pilotului, pentru că a efectuat o cursă în condiţii meteo nefavorabile şi a schimbat planul de zbor pe parcurs. Cu toate acestea, specialistul re cunoaşte că acest gen de accidente, denumite tehnic "zbor în atmosferă cunoscută cu condiţii de îngheţ", au printre cele mai mici rate de supravieţuire, iar din acest motiv, manevrele de redresare ale pilotului ar trebui apreciate la superlativ. Acceptarea misiunii, prima greşeală Prodecanul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, conf. dr. Octavian Thor Pleter, a susţinut public că prima greşeală pe care a făcut-o Iovan a fost să se urce la bord, având în vedere că prognozele meteo nu erau favorabile, iar capacităţile tehnice ale avionului nu erau adecvate. "Iovan a efectuat un zbor în condiţii meteorologice de îngheţ sever, evidente din prognozele la care avea acces înainte de decolare. Tipul de motor cu piston cu carburator e în mod special vulnerabil la acest fenomen. Comandantul avea obligaţia să cunoască asta", a declarat specialistul. Zbor "în alb" A doua greşeală a lui Iovan a fost că nu s-a întors când a început fenomenul de givraj, adică depunerea gheţii pe avion. Pilotul ar fi avut posibilitatea să aterieze pe aeroportul din Sibiu, neafectat de acest front atmosferic, dar a preferat să continue cursa şi a coborât prea mult comanda. Expertul în siguranţă aeronautică mai spune că accidentul produs în Apuseni e denumit FIKI (Flight into Known Icing - în atmosferă cunoscută cu condiţii de îngheţ), accident foarte rar întâlnit, deoarece piloţii nu-şi permit, în general, să continue zborul, odată ce află că există cantităţi mari de apă suprarăcită în atmosferă. În acest caz, pilotul nu ar fi respectat planul de zbor depus, conform procedurilor, la centrul de control. "În aviaţie, există două coduri: IFR şi VFR. Zborul VFR se face mult mai mult pe responsabilitatea pilotului decât zborul IFR, care se face pe o traiectorie precisă, cu responsabilitate partajată între echipaj şi centrele de control. Dacă adoptă codul VFR, pilotul poate depune planul la centrul de control, caz în care creează nişte obligaţii minime. Dar dacă nu e depus, obligaţiile centrelor de control sunt zero. Zborul a avut plan de zbor IFR depus anterior plecării, dar pilotul a decis în cursul zborului să rezilieze acest contract şi a solicitat să intre în codul VFR, eliberând de obligaţii ROMATSA", mai spune specialistul, care susţine că angajarea în zborul VFR s-a făcut oricum ilegal. "Decizia de a continua ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat e greşită. Performanţele avionului pot fi diminuate şi nu se ştie cu cât". În după-amiaza zilei de 20 ianuarie, aeronava pilotată de Adrian Iovan, care se deplasa la Oradea, întro misiune de prelevare de organe, la bordul căreia se aflau patru medici, o studentă şi copilotul, a aterizat forţat. În urma accidentului, pilotul şi Aura Ion, studentă în anul V la Institutul Medico-Militar, care participa voluntar la misiune, au decedat. Procurorii anchetează acum acest caz. Supravieţuirea, o minune în acest caz De cealaltă parte, inginerul recunoaşte măiestria pilotului, pentru că toţi pasagerii trăiau după aterizarea forţată. Asta pentru că, în general, accidentele provocate în urma givrajului au rate de supravieţuire spre zero. "Din acest motiv, acţiunea comandantului trebuie apreciată la superlativ. Dar problema mea e cum de s-a ajuns să fie nevoie de această măiestrie", conchide Pleter. Mai multe indicii conduc la ideea că pilotul nu a dorit să semene panică, concentrându-se pe manevrele salvatoare. Medicul supravieţuitor Sorin Ianceu a ţinut să sublinieze că Iovan "nu a dorit să-i alarmeze pe ocupanţii avionului şi a încercat să redreseze avionul pâna în ultimul moment".