Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai dragi sărbători ale românilor. Sute de mii de pelerini merg la mănăstirile celebre ce poartă acest hram.

Biserica prăznuiește pe 15 august „Adormirea Maicii Domnului” sau Sfânta Maria Mare (spre deosebire de cea Mică, din 8 septembrie, când e sărbătorită Nașterea Fecioarei). Nu puțini teologi fac o paralelă între această sărbătoare și Învierea Domnului. Într-adevăr, după ce a adormit (pentru creștini, moartea nu există), Maica Domnului a fost luată de Hristos și mutată cu trup cu tot în Ceruri, la viața veșnică. Mântuitorul Însuși înviase cu trupul, a treia zi după ce fusese ucis. Tot ca o paralelă, Învierea în trup a lui Hristos, ca și ridicarea cu trupul la cer a Maicii Domnului sunt dezvăluite grație aceleiași persoane: Apostolul Toma, iar înaintea ambelor praznice se cântă prohodul. Chiar și postul dinaintea Sfintei Marii, deși numai de două săptămâni, este la fel de aspru ca Postul Paștilor. De aceea, sărbătorii de astăzi i se mai spune și Paștile de Vară.

O sută de mii de pelerini la Nicula

Ca în fiecare an, unul dintre locurile cu cel mai mare magnetism pentru credincioși este Mănăstirea Nicula din județul Cluj: nu mai puțin de o sută de mii de pelerini au venit să se închine la Icoana Făcătoare de Minuni de aici și să înconjoare biserica la miezul nopții, mulți pe genunchi și pe coate. Liturghia va fi oficiată în această dimineață de IPS Andrei, Mitropolitul Clujului. După slujbă, credincioșilor le vor fi împărțite douăzeci de mii de sarmale și sute de cozonaci.

Maica Domnului și Ștefan Vodă

La „Ierusalimul Neamului Românesc”, așa cum a numit Eminescu Putna, mănăstirea care are hramul Adormirii Maicii Domnului, pe lângă cel al Sfântului Ștefan cel Mare, sunt așteptați de asemenea zeci de mii oameni. Liturghia va fi slujită de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei.

Mitropolitul Moldovei, IPS Teofan, va sluji la Mănăstirea Bistrița din Neamț.

Alte locașuri celebre cu acest hram și la care sunt așteptați mii de pelerini sunt Văratec, Humor, Polovragi, Tismana (unde va sluji Mitropolitul Irineu al Olteniei) sau Sfânta Maria de la Techirghiol, unde, după liturghie, se va săvârși parastasul pentru o sută de ani de la nașterea părintelui Arsenie Papacioc.

Tradiții și datini de Sfânta Maria

În popor, praznicul de astăzi se mai numește Sântămăria sau Uspenia (din slavă).

Ca orice mare sărbătoare, și aceasta este înconjurată de o sumedenie de obiceiuri și datini, multe derivate din ritualuri pre-creștine.

Astfel, fetele de măritat pun busuioc la oglindă, unde așteaptă să-l vadă pe cel ce le este ursit, sau pun busuioc sub pernă, pentru a-l visa. Pentru ca visul să se împlinească, fetele lasă candela aprinsă până în zori. Dacă aceasta se stinge, e semn că biata fată cu greu își va găsi ursitul.

Fetele care au deja „drăguț” își pun în sân busuioc, pentru ca băiatul să le poarte și el în inimă.

Tot de Sântămăria, babele pleacă în pădure să caute ierburi de leac, mai ales năvalnic, o plantă tămăduitoare, care, culeasă azi, capătă mai multă putere.

Astăzi e bine ca oamenii săși facă daruri și să dea de pomană fructe și faguri. Tot azi, trebuie descuiată ușa înainte de zori. Dacă înfloresc trandafirii va fi vară lungă. Tot azi, ciobanii încep să coboare oile de la munte și schimbă pălăria cu căciula, zicând: „A trecut Sântămărie, te-ai c... în pălărie”.

Ridicarea la cer

Potrivit Tradiției, Maica Domnului a fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil, ținând o ramură de finic, să se pregătească de viața veșnică (tot el îi adusese Bunavestire a Nașterii Mântuitorului, purtând un crin alb). Aflând, Fecioara s-a dus să se roage pe Muntele Măslinilor (ca și Fiul ei înainte de a se lăsa prins), apoi a venit acasă, le-a cerut apropiaților să nu se întristeze pentru că merge la viața veșnică și a adormit. Din toate colțurile Pământului, purtați de nori, au venit la patul ei Apostolii. Mai puțin veșnic întârziatul Toma. În icoana praznicului (foto), apare însuși Iisus Hristos purtând un prunc în brațe. Acesta nu este altceva decât sufletul Maicii Sale, într- o emoționantă inversare de roluri. În timp ce trupul sfânt era purtat de către Apostoli, un evreu pe nume Antonie s-a apropiat de sicriu cu gândul de a-l răsturna. Iată însă că un înger i-a tăiat ambele mâini cu o sabie de foc, acestea rămânând lipite de raclă. Căindu-se, Fecioara îl vindecă, iar evreul se convertește. Trupul e îngropat în Grădina Ghetsimani. După trei zile, sosește și Apostolul Toma, care insistă să i se deschidă mormântul pentru a-și lua rămas bun, dar descoperă mormântul gol.

Serbări de Ziua Marinei

Pe 15 august 1902, a fost serbată pentru prima dată Ziua Marinei, la Constanța, pe crucișătorul Elisabeta. Astăzi, la malul mării, serbările încep la ora 10, atât la Constanța cât și la Mangalia.

În ambele locuri se va desfășura un ceremonial militar și religios, urmat de sosirea de pe mare a zeului Neptun.

În continuare vor fi organizate jocuri marinărești, concerte, o paradă a fanfarei, retrageri cu torțe și focuri de artificii.

Serbări asemănătoare sunt organizate azi în toate orașele unde există o întindere de apă: București (Herăstrău), Galați, Brăila, Tulcea, Sulina, sau Timișoara (pe Bega).