Prim-ministrul refuză protecția SPP și va fi apărat de Interne. Social-democrații sunt convinși că Serviciul de Protecție și Pază i-a „spionat” în loc să-i apere
Premierul Viorica Dăncilă a decis, imediat după învestitura Guvernului, că nu vrea să beneficieze pe durata mandatului de protecția SPP, au relatat ieri, pentru EVZ, surse din coaliția de guvernare. O confirmare indirectă a venit ieri dimineață, de la premier însuși: Dăncilă a sosit la sediul Guvernului într-o mașină a Ministerului de Interne. Premierul nu a răspuns ieri întrebărilor trimise de EVZ pe acest subiect.
Premieră
O sursă din Guvern ne-a declarat, ieri, că miniștrii PSD care au beneficiat până acum de protecție SPP nu vor mai solicita acest lucru pe viitor. O premieră în istoria politică post-decembristă. Este vorba despre miniștrii din fostul cabinet Mihai Tudose, care și-au păstrat funcțiile în noua formulă guvernamentală, printre care Petre Daea (Agricultură), Lia Olguța Vasilescu (Muncă) sau Mihai Fifor (Apărare). În ceea ce privește miniștrii nou-veniți, aceștia nu vor cere protecție SPP, ne-au spus surse din arcul guvernamental.
Informațiile neoficiale obținute de EVZ până la ora închiderii ediției, mergeau într- o singură direcție: paza și protecția membrilor Guvernului urmează să fie asigurată, cel mai probabil, de Jandarmeria Română, structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Nici Jandarmeria Română și nici Internele nu au răspuns, ieri, dacă asigură protecția unor membri ai Guvernului.
„Nu am nevoie”
Noul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a spus ieri că a venit la birou cu maşina condusă de şoferul instituţiei și a afirmat că nu vrea protecție SPP: „Am venit cu şoferul de la minister. Dar eu ştiam că au dreptul la SPP doar membrii CSAT. Teoretic, noi am putea cere, dar nu văd de ce aş avea nevoie de SPP”.
Întrebată dacă vrea protecţie de la SPP, Pintea a răspuns: „Nici vorbă!”. Ministrul Justiției așteaptă Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, ieri, pentru Mediafax, că încă este protejat de SPP, dar nu a exclus ca acest lucru să se schimbe, vorbind despre o decizie care urmează să fie luată. „Până în acest moment nu am renunţat la SPP. În continuare, voi proceda în acord cu ceea ce se va decide!”, a spus acesta.
Tăcere
EVZ a cerut ieri Serviciului de Protecție și Pază să ne comunice dacă instituția a fost notificată cu privire la intenția vreunui membru al Guvernului sau a Guvernului în ansamblu de a renunța la serviciile asigurate, conform legii, de SPP. Instituția nu a răspuns până la ora închiderii ediției.
Pe de altă parte, surse oficiale citate de Agerpres au susținut, ieri, că SPP nu ar fi fost notificat oficial că premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii ar dori să renunţe la serviciile SPP și că SPP ar fi singura instituţie abilitată prin lege să asigure protecţia şi paza demnitarilor români.
Lista „clienților” SPP se stabilește în CSAT
Legea 191/1998 privind organizarea și funcționarea SPP prevede că „Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competențelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”.
Persoanele îndreptăţite să beneficieze de protecţie şi obiectivele a căror pază se asigură de către Serviciul de Protecţie şi Pază se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, mai spune legea.
Mister
Pe de altă parte, surse oficiale citate de Agerpres au afirmat, ieri, că demnitarii aflaţi în competenţa SPP, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), nu pot face obiectul protecţiei altor instituţii, iar atribuțiile SPP în domeniul protecţiei demnitarilor nu ar putea fi preluate de nicio altă instituţie, chiar dacă aceasta face parte din sistemul naţional de apărare şi ordine publică.
Reguli
Potrivit legii, SPP „organizează şi execută activităţi pentru prevenirea şi anihilarea oricăror acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea persoanelor a căror protecţie este obligat să o asigure, precum şi pentru realizarea pazei şi apărării sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora” și „organizează şi desfăşoară, deschis sau acoperit, activităţi de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1), în condiţiile stabilite prin lege.
Orice informaţie cu valoare operativă de alta natură se transmite de îndată autorităţilor abilitate prin lege pentru verificarea şi valorificarea acesteia”.
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, SPP îşi organizează un sistem propriu de transmisiuni și dispune de parc propriu de mijloace de transport.
Carmen Dan, ministru de Interne. FOTO: EVZ
Portiță legală a lui Carmen Dan
Spre deosebire de SPP, care este specializat în protecția demnitarilor, Jandarmeria asigură, în principal, paza clădirilor în care își desfășoara activitatea instituțiile statului.
Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism.
În legea 550/2004 pri vind organizarea și funcționarea Jandarmeriei apare însă o portiță legală care le permite jandarmilor să asigure paza unor persoane în cazuri excepționale, prin structurile sale specializate, însă doar cu aprobarea ministrului de Interne.
Ambiguu
„La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situații care nu suferă amânare, la propunerea inspectorului general, ministrul administrației și internelor poate aproba asigurarea temporară a protecției unor persoane, obiective, bunuri, valori și transporturi speciale, altele decât cele stabilite prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii”, spune articolul 19, alineatul (2) din legea Jandarmeriei. Legea Jandarmeriei nu explică, însă, care sunt acele „situații care nu suferă amânare”.
Mecanismul infernal arătat de PSD
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a spus ieri că „probabil unii miniștri” vor urma exemplul premierului pentru că SPP i-ar fi spionat pe demnitarii social-democrați.
„Am vorbit în ultimul an de implicarea SPP-ului și a domnului Pahonțu în chestiuni care țin de politică: demnitari care sunt monitorizați, o bază de date care se strânge la acești domni (...) În momentul în care acest serviciu, în loc să asigure siguranța unor demnitari, se ocupă cu monitorizarea și spionarea unor demnitari și trimite unui singur om care face analiză pe ele, nu este în regulă”, a spus Ștefănescu, la Antena 3.
„În lege şi în toate regulamentele nu scrie că ofiţerul SPP trebuie să informeze ce vorbeşte demnitarul în maşină cu colegii, cu familia, cu soţia sau aşa mai departe sau care este programul de întâlniri al acestuia”, a adăugat acesta ieri la Radio România Actualități.
Biroul lui Tudose, evitat
Viorica Dăncilă a dispus, ieri, angajaților Guvernului să-i instaleze biroul de prim-ministru la etajul 2 din Palatul Victoria, în spațiul folosit în acest scop de ex-premierii PSD Adrian Năstase și Victor Ponta. Fostul premier PSD Mihai Tudose își amenajase biroul de lucru la primul nivel din sediul Guvernului, acolo unde și-au desfășurat activitatea, printre alții, fostul mareșal Ion Antonescu, dar și foștii premieri de dreapta Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu. În fostul cabinet ocupat de Tudose ar urma să se instaleze unul dintre cei patru viceprim-miniștri ai Guvernului.
„Pahonțu i-a transmis lui Stănescu că o să fiu executat în martie”
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat luni seară, la Antena 3, că directorul SPP, Lucian-Silvan Pahonțu, i-ar fi transmis vicepremierului PSD Paul Stănescu, dar și altor „doitrei” membri de partid, că au șanse să preia conducerea PSD. Stănescu nu a putut fi contactat, ieri, de către EVZ, pentru a confirma sau infirma afirmațiile lui Dragnea.
Acuzații
„Mai mulţi colegi mi-au zis că şeful SPP-ului a fost implicat mai mult decât e cazul. Şeful SPP-ului nare de ce să interacţioneze cu premierul sau cu membri ai cabinetului. (...)
Paul Stănescu a spus în mai multe întâlniri publice în ţară, la întâlniri ale CExN, că un bun prieten de-al lui a fost trimis de dl Pahonţu - care a spus că nu vorbeşte în numele dumnealui, eu cred că vorbea doar în numele dumnealui - şi a spus că undeva prin martie eu o să fiu executat şi că dumnealui să stea deoparte că o să fie protejat şi chiar o să ajungă preşedintele partidului”, a declarat Dragnea. „Eu nu o văd pe doamnă Dăncilă să se lase influenţată de cântece de sirenă şi nici nu o văd să se lase speriată”, a mai spus Dragnea.
Personajul veninos
În ședința CExN al PSD din 15 ianuarie, în care fostul premier Mihai Tudose și-a dat demisia din funcție, Dragnea a spus că viitorul Guvern social-democrat își va lua măsuri de siguranță împotriva unui personaj „veninos”. „Colegilor mei le-am spus despre un personaj veninos dintr-o instituție românească, personaj care a făcut foarte mult rău și face în continuare foarte mult rău (…) N-o să se mai întâmple pentru că acum ne luăm măsuri de siguranță serioase”, a spus Dragnea public. Surse din PSD au relatat EVZ, la acea vreme, că în spatele ușilor închise Dragnea s-a referit la directorul SPP.