Cazul de achitare a Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a provocat o vâlvă mediatică.
De-a lungul anilor, alte cazuri, cel puțin la fel de importante, au trecut neobservate. „Într-o democrație, achitările sunt cât se poate de firești, altfel nu am mai avea nevoie de judecători în sistem. Cei nedreptățiți se pot adresa CEDO”, susțin specialiștii din domeniul judiciar.
Procese similare
În 1998, Marian Niță, șofer de ambulanță, a fost reținut pentru trei luni și apoi condamnat de mai mulți judecători la o pedeapsă de trei ani de închisoare. El a fost acuzat că a plimbat cu ambulanța un pacient pe la mai multe spitale care au refuzat internarea. Într-un final, ambulanța a dus bolnavul la o adresă și l-a lăsat în fața unei porți. După patru ore, pacientul a fost găsit mort.
● Niță a fost trimis în judecată pentru omor calificat, iar Tribunalul București l-a condamnat, pe 28 octombrie 1988, la trei ani și 12 zile de închisoare „pentru punere în primejdie a unei persoane în neputință de a se îngriji achitat pe Niță”.
● Pe 30 iunie 1999, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul reclamantului, a admis apelul Parchetului, a reîncadrat faptele în complicitate la omor calificat și l-a condamnat pe Niță la cinci ani de închisoare cu executare.
● Niță a făcut recurs, admis de Curtea Supremă pe 10 ianuarie 2001, care a casat hotărârile instanţelor inferioare, pe motiv că „în aprecierea vinovăţiei inculpaţilor, instanţele judecătoreşti s-au întemeiat pe acte medico-legale contradictorii, care nu puteau stabili fără echivoc legătura de cauzalitate între acţiunile inculpaţilor şi decesul victimei”.
● Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Tribunalul București care, pe 4 iulie 2002, a recalificat faptele, încadrându- le în infracţiunea de punere în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji şi l-a condamnat la doi ani de închisoare.
● Pe 12 decembrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti a reîncadrat faptele în omor calificat şi l-a condamnat pe Niță la trei ani de închisoare.
● Acesta a făcut recurs, iar pe 7 octombrie 2003, Curtea Supremă a casat hotărârile instanţelor inferioare şi l-a achitat cu privire la învinuire, considerând că „reclamantul, în calitate de şofer de ambulanţă, trebuia să respecte ordinele date de personalul medical şi că nu era de datoria acestuia să cunoască starea medicală a persoanelor transportate.
Niță s-a adresat la CEDO, care în 2011 i-a acordat despăgubiri morale de 5.100 de euro.
Baronul ofuscat
Un alt caz de condamnare în urma unei achitări dispuse pe fond este al fostului baron local Nicolae Mischie. El s-a plâns la CEDO deoarece a fost condamnat de Instanța Supremă, după ce fusese achitat pe fond, fiind și arestat cinci zile. Înalta Curte l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Mischie s-a adresat CEDO, iar judecătorii de la Strasbourg au hotărât să-i acorde despăgubiri de 3.000 de euro deoarece, condamnarea în apel, după achitare, nu se poate face fără a se administra din nou probele.
FOTO: Nicolae Mischie
Poteraș: achitat, apoi condamnat
● Cel mai recent caz de decizii contrare ale Justiției este cel al fostului primar al Sectorului 6, Cristian Poteraș. Vineri, el a fost condamnat la opt ani închisoare după ce, în aprilie 2014, el fusese achitat de Judecătoria Sectorului 6.
● În februarie 2015, fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Craiova. Inițial, Tribunalul Gorj stabilise în cazul său o pedeapsă de șapte ani de închisoare.
● Afaceristul fugar Zaher Iskandarani a fost condamnat definitiv, pe 6 aprilie 2014, de Curtea de Apel București, la cinci ani închisoare. Sirianul fusese achitat în același caz de Tribunalul București în octombrie 2012.
● George Becali sau Sorin Roșca Stănescu sunt alți politicieni care au fost achitați pe fond, dar condamnați de instanțele superioare.