Editura Evenimentul si Capital

Academicieni români trimiși la moarte în pușcăriile comuniste

Iuliu Maniu, în timpul procesului intentat de comuniști
Autor: | | 0 Comentarii | 279 Vizualizari

La 4 aprilie, Academia Română împlinește 150 de ani de la nașterea sa, din voința celor mai de seamă intelectuali ai românilor. Să ne amintim, însă și de cei care, academicieni fiind, au fost tratați inuman, au fost trimiși în închisorile comuniste, au fost trimiși la moarte.

Academia Română are o istorie interesantă, cu momente de patriotism-romantic, cu realizări fundamentale pentru știința și cultura din țara noastră și chiar pentru știința lumii întregi.

Academia Română. Imagine de arhivă.

Academia Română a trecut, însă, și prin ani în care ignoranța, teama, teroarea și moartea au vorbit mai mult decât știința și cultura. Anii comunismului. Chiar din „Istoria Academiei Române” am selectat câteva fragmente care vorbesc despre această perioadă neagră.

Academia Română în anii regimului totalitar. 1948–1989.

La 9 iunie 1948, printr-un decret prezidențial, se crea Academia Republicii Populare Române (denumire schimbată, în 1965, în Academia Republicii Socialiste România), având drept obiectiv „promovarea ştiinţei şi culturii în toate domeniile, în vederea ridicării nivelului material şi cultural al poporului”. La 12 august în acelaşi an se aproba Statutul de organizare şi funcţio­nare, care menţiona în mod expres că „cel mai înalt for ştiinţific-cultural al ţării” devenea instituţie de stat. (...)

Acum începe teroarea și în Academie, așa cum începuse deja în alte zone ale existenței românilor.


Prin organizarea, în august 1948, a Academiei R.P.R. au fost excluşi 114 membri ai Academiei Române, ilustre personalităţi ale ştiinţelor şi literelor, reprezentanţi ai armatei, ai Bisericii şi ai vieţii politice româneşti, cei mai mulţi foşti membri ai unor partide istorice ori demnitari de stat. Unii dintre aceștia au fost întemnițați, nouă dintre ei sfârșindu-și viața în închisoare- istoricii Gheorghe I. Brătianu, Alexandru I. Lapedatu și Radu R. Rosetti, economiștii Victor Bădulescu, Mircea Cancicov și Gheorghe Tașcă, italienistul Alexandru Marcu, teologul și istoricul Zenovie Pâclișanu, omul politic Iuliu Maniu.

Toate realizările lor, toată lupta lor, prin care chiar salvaseră poporul român, nuau contat în fața tăvălugului comunist.

În general, în perioada 1948–1989, nu au existat decât patru momente mai importante (1948, 1955, 1963 şi 1974) în care s-au făcut alegeri de noi membri în cadrul Academiei, după 1974 acestea, din ordine politice superioare, fiind sistate cu totul. Treptat, Academia a început să-şi reducă substanţial numărul de membri, fiind în pericol să dispară, încet, dar sigur.

În 1948 s-a înscris şi un moment rămas însă după aceea singular: alegerea de membri post-mortem, adică repararea unor omisiuni din anii anteriori, dar şi aceasta făcută cu compromisuri: alături de nume precum cele ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Ştefan Luchian, Aurel Vlaicu, Dumitru Bagdasar, Alexandru Vlahuţă, au figurat şi Ion Păun-Pincio ori Alexandru Sahia.

Imaginile momentului! Cum arata interiorul statiilor de metrou din Drumul Taberei!

Pagina 1 din 1
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria:

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI