Academia Română a luat poziție față de declarațiile frecvente ale liderilor UDMR, care invocă, în cererile lor, prevederile conținute de Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918.
Potrivit unui punct de vedere făcut public de Academie, Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia se referea la chestiunea autonomiei o singură dată și cu un alt înțeles decât cel adus în discuție de unii lideri politici actuali, „fiind vorba de o autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal“.
Mai mult, potrivit reprezentanților Academiei, Adunarea amintită a stabilit următoarele principii fundamentale: „deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare“, însemnând dreptul acestora de a se „instrui, administra și judeca în limba proprie“, de „a fi reprezentați în corpurile legiuitoare“ ale României, precum și „egala îndreptățire și deplina libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat“. În documentul Academiei se subliniază că la ora actuală maghiarii din România au șansa să fie „perfect bilingvi” și să poată ocupa orice funcție, oriunde în țară, la fel ca și etnicii români, că sunt reprezentați în administrație în proporție cu numărul lor.
Pretinderea acordării autonomiei pentru comunitățile maghiare din România, prin invocarea Rezoluției de unire a Transilvaniei cu România, aprobată la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, nu are nicio bază reală, conchid reprezentanții Academiei Române.