„Ce vom face duminic? la vot? Cui încredin??m destinele noastre ?i ale ??rii? Vom g?si calea bun? sau o d?m iar în bar? ?i urmeaz? patru ani de chin?”. Ast?zi, dup? ce avem rezultatele votului, cred c? tocmai cei care ?i-au pus aceste întreb?ri nu s-au prezentat la urne.
N-au g?sit r?spunsul motiva?ional. Altora nu le pas? deloc de politic? ?i n-au c?lcat niciodat? într-o sec?ie de votare. Grosul electoratului, îns?, are simpatii politice. Le exprim? din patru în patru ani. O istorie a ultimilor 22 de ani arat? c?, la noi, rezultatul votului are în el mesajul r?zbun?rii. Dar ?i c?, invariabil, finalitatea guvern?rii ale?ilor s-a reg?sit între limita unui regret amar ?i cea a sentimentului c? r?zbunarea e arma oamenilor f?r? viziune. În 1990 ?i 1992, românii au votat stânga. Cu ur? maxim?, au adus la putere dreapta, în 1996. La sfâr?itul mandatului CDR-Emil Constantinescu, plângeau dezam?gi?i ?i, cu un procent major, ?i-au dat votul sociali?tilor lui Iliescu ?i N?stase, în anul 2000. R?zbunare pentru iluziile spulberate. Apoi, în 2004, din nou sim?indu-se fura?i, au v?zut în Traian B?sescu ?i în alian?a D.A. înflorind speran?a c? se va face cur??enie în ?ar?. Deja românii erau s?tui pân? peste cap de corup?ie, promisiuni ?i minciuni. Încrederea ?i simpatia pentru B?sescu ?i guvernul Boc s-au erodat, dar, totu?i, în 2008, românii au votat în favoarea lor. Criza economic?, cu primele semne ap?rute în 2009, a anihilat toat? încrederea ?i a declan?at o ur? mistuitoare împotriva celor care au t?iat pensii, salarii, ajutoare sociale. Românii au tr?it r?u ?i n-au în?eles de ce e necesar? o asemenea perioad? de sacrificiu. Nici politicienii „portocalii” n-au ?tiut s? le explice, a?a cum n-au ?tiut s?-?i dezvolte propriile strategii de partid, menite s? le aduc? un scor onorabil la alegerile de duminic?. A ?aptea r?zbunare arunc? România în tunelul timpului. Iar asta nu înseamn? progres.