A pus biciul pe contribuabili! Luna demiere a lui Teodorovici s-a încheiat

Congresul extraordinar al PSD, in cadrul caruia vor avea loc alegeri pentru functiile de presedinte, presedinte executiv si secretar general al formatiunii politice, desfasurat la Sala Palatului, sambata, 29 iunie 2019.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a cochetat o vreme cu ideea că PSD l-ar putea arunca în lupta pentru Cotroceni. Înainte de a anunța oficial că intră în competiția internă pentru a fi prezidențiabil, ministrul a dat atenție multor detalii care să-l facă simpatic și popular. Una dintre ele este atitudinea prietenoasă față de contribuabili și a promis o serie de măsuri care să le facă viața mai bună. Nu s-a codit să o dea afară pe șefa ANAF Mihaela Triculescu, cea care a băgat sistemul informatic al fiscului în colaps.

Duminică, la ceas de seară, Teodorovici a anunțat că renunță la candidatură. Totuși, având în vedere că, înainte de congresul PSD, a mai renunțat o dată la candidatura internă, pentru funcția de lider executiv, iar a doua zi s-a răzgândit și nu doar că a participat, dar a și câștigat, această mișcare ar putea trece drept o toană a ministrului. Însă, de data aceasta, sunt câteva indicii că Teodorovici vorbește serios: nu vrea să-i facă șefei concurență, sondajele în care a fost măsurat arată că nu are nici o șansă și, cel mai important, s-a întors la măsurile aspre de fiscalitate. A vorbit despre proiectul pregătit pentru recuperarea banilor de la datornici, proiect de care vorbește de mai bine de un an și pe care ba îl relaxează, ba îl înăsprește.

Scenarii făcute de ministru

Ia în calcul două scenarii pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei la bugetul de stat. Potrivit declarațiilor făcute la Antena 3, nu este vorba despre o amnistie, ci un plan de conformare valabil și pentru mediul privat, dar și pentru companiile de stat.

„E simplu. E un plafon de un milion de lei (datorii-n.red), peste un milion de lei se face această eşalonare pe baza unui plan de restructurare ca şi în cazul insolvenţei şi, dacă la finalul acestei perioade de 7-8-10-12 ani de zile se respectă calendarul, de abia atunci accesoriile – adică penalităţile şi dobânzile – se înlătură. Este o şansă pe care o au, în special, companiile româneşti, şi de stat şi cele private”, a explicat ministrul.

În cazul datoriilor sub un milion, dacă se plăteşte datoria până la finalul lunii noiembrie, atunci se elimină accesoriile, penalităţile şi dobânzile.

Proiectul de lege este publicat pe site-ul MFP, urmând să fie aprobat până la sfârșitul lunii.

Potrivit analizei făcută de Capital, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

 

Topul datornicilor la stat

Revista Capital arată că, potrivit statisticii MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.