Poetul basarabean Grigore Vieru a murit la spitalul de urgenţă din Chişinău, la ora 1.30. Pe 14 februarie urma să împlinească 74 de ani. Inima acestuia nu a mai rezistat, ca urmare a unor probleme cardiace mai vechi şi a rănilor grave din zona toracelui suferite în accidentul de maşină în care a fost implicat în noapte de 15 spre 16 ianuarie. Grigore Vieru se întorcea de la un concert organizat în sudul Moldovei, în memoria lui Eminescu, când şoferul maşinii, Gheorghe Munteanu (47 de ani), un alt artist moldovean, a intrat în stâlpul unui panou publicitar, la numai câţiva kilometri de Chişinău.
Membru de onoare al Academiei Române, din 1990, Grigore Vieru a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. Laureat al multor premii pentru poezie, în anul 2000 a primit din partea Guvernului României Medalia "Eminescu - 150 de ani de la naştere".
Acesta a fost internat în stare gravă la spitalul de Urgenţă din Chişinău. Apelul de urgenţă a fost primit pe 16 ianuarie, la ora 1.25. Medicii din Chişinău au solicitat sprijin la Bucureşti, un echipaj SMURD deplasându-se deja pentru a-l transporta pe Vieru la un spital din Capitală. Familia însă, a refuzat mutarea, din cauza riscului foarte mare de a nu supravieţui drumului.
În acest moment zeci de persoane s-au adunat în curtea spitalului din Chişinău, prieteni, artişti, oameni de cultură.
Speranţa medicilor moldoveni legată de starea poetului a venit vineri seară, când tensiunea se stabilizase, iar rinichii începuseră să-i funcţioneze. Din momentul internării şi până în ultima clipa, Grigore Vieru s-a aflat în stare comatoasă, fiind conectat la aparate.
Diagnosticul cu care a fost internat a fost de politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului şi a plamânilor şi contuzia organelor abdominale, ceea ce a dus la rezerve din partea medicilor. În trecut, poetul a mai suferit două infarcte şi câteva accidente de maşină.
Şoferul nu a suferit răni grave. La scurt timp de la pronunţarea decesului, prieteni şi apropiaţi ai poetului s-au dus la spital pentru a-l vedea pentru ultima oară şi pentru a fi alături de familia acestuia.
"Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul", a spus Grigore Vieru în 1973, la prima sa vizită în România. Visul poetului era unirea României cu Moldova.
Acesta este cunoscut mai ales pentru volumele de versuri "Numele tău", "Aproape" şi "Metafore albastre". Vieru a scris şi numeroase cărţi pentru copii şi sute de poezii.
Debutul său a avut loc în 1957, odată cu versurile pentru copii din "Alarma". La câteva luni după acest eveniment, a absolvit Institutul Pedagogic din Chişinău şi a devenit redactor la o revistă pentru copii. În 1960 s-a căsătorit cu Raisa Raicu (1960), cu care a avut doi copii, Tudor (iunie 1960) şi Călin (iunie 1965).
Citatele lui Grigore Vieru
• "O spun să mă audă şi plin de floare pomul: "Şi din mormânt voi spune mulţimii adevărul" • "Un nume curat - iată care este ţărâna cea mai uşoară pe pieptul celui coborăt în pământ" • "Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată" • "Poate ca intradevar ochii femeii iubite sunt marginea lumii" • "Cine nu şi-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând, sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora" •"Dacă n-ar fi iubirea, m-aş teme de viaţă" •"Degeaba a venit libertatea dacă fraţii nu se cunosc între ei". Operele lui Grigore Vieru:
1957 - "Alarma" (versuri pentru copii) 1958 - "Muzicuţe" (versuri pentru copii) 1961 - "Făt-Frumos curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!" la editura "Cartea Moldovenească" 1963 - "Mulţumim pentru pace" (versuri) şi "Făguraşi" (versuri, povestiri şi cântece). 1964 - Revista Nistru publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu. 1965 - "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967). 1967 - "Poezii de seama voastră" (editura Lumina) 1967 - "Bărbaţii Moldovei" cu o dedicaţie pentru "naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu ((revista Nistru)). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă. 1969 - "Duminica cuvintelor" la editura Lumina cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii. 1970 - "Abecedarul" (editura Lumina)- autori Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru) 1970 - "Trei iezi" [3] 1974 - "Aproape" (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu) 1975 - "Mama" (editura "Lumina" - cartea pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru) 1976 - "Un verde ne vede!" ( editura "Lumina" - volum pentru care poetului i se decernează "Premiul de Stat al Republicii Moldova" (1978). 1991 - "Metafore albastre" (editura Narodna cultura, Sofia - în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev (sursa: Wikipedia)
Litanii pentru Orgă - fragment
Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici macar nu te urasc Cum te blestema unii, vreau sa zic, La fel cum lumina parasc.
Dar ce-ai face tu si cum ai trai De-ai avea mama si-ar muri, Ce-ai face tu si cum ar fi De-ai avea copii si-ar muri?! Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici macar nu te urasc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai din propria-mi viata traiesc. Nu frica, nu teama Mila de tine mi-i, Ca n-ai avut niciodata mama, Ca n-ai avut niciodata copii (Grigore Vieru).