Locuitorii multor ţări, inclusiv şi cei din Marea Britanie, cred că germanii lucrează foarte mult. Însă se pare că acesta este un mit ce aparţine trecutului, scrie ziarul britanic "The Guardian", preluat de Presseurop.
Cu toate că Marea Britanie este încă în mare parte sceptică în ceea ce priveşte Uniunea Europeană în sine, precum şi rolul Germaniei în UE, la britanici se poate observa un fel de afecţiune pentru felul în care nemţii îşi guvernează ţara. Politicienii, băncile, şcolile şi spitalele din Germania sunt în general mai bine cotate decât echivalentele lor din Marea Britanie. Germania este a doua cea mai admirată ţară în Marea Britanie, înainte de Statele Unite şi după Suedia.
Adjectivul pe care britanicii îl asociază cu Germania este "muncitoare": ironic, dat fiind faptul că sârguinţa în muncă era motivul pentru care oamenii nu o puteau suferi.
În 1906, sociologul Max Scheler explica antipatia internaţională faţă de compatrioţii săi prin "bucuria lor pură în munca în sine – fără un scop, fără un motiv, fără finalitate". Aproximativ în aceeaşi vreme, colegul său Max Weber a inventat expresia "etica protestantă a muncii", pentru a sublinia aura aproape religioasă care s-a format în jurul muncii în ţara sa.
Imaginea Germaniei muncitoare
În prezent, Marea Britanie pare să fi adoptat un stereotip vechi, în condiţiile în care nemţii nu lucrează mai mult decât englezii. Dimpotrivă, lucrează din ce în ce mai puţin, scrie "The Guardian".
Într-un raport UE din 2010 privind concediile anuale, Germania a ieşit în top, cu 40 de zile pe an, comparativ cu 33 de zile de concediu în Grecia. Totuşi, într-o perioadă în care munca devine din ce în ce mai flexibilă, durata exactă a muncii este greu de cuantificat. Însă în niciun studiu recent Germania nu iese înaintea Marii Britanii, unde angajaţii de birou muncesc 43,6 de ore pe săptămână, în timp ce media UE este de 40,3 ore.
O altă dovadă este că, în ultimul timp, Germania a trecut printr-o dezbatere naţională privind sindromul epuizării, sau a extenuării din cauza muncii. În ultimii şase ani, politicieni de vârf, bucătari-şefi şi antrenori de fotbal au demisionat din posturile lor din cauza stresului. La conferinţa lor anuală de luna trecută, chiar şi episcopii catolici s-au plâns de oboseala din cauza muncii.
"Munca precum o binecuvântare"
Atunci când directorul executiv al Lloyds, Antonio Horta-Osario, şi-a luat un concediu de şase săptămâni pe motiv de epuizare, presa a râs, numind-o "boală misterioasă".
Ar trebui văzut dacă există în definitiv o idee tipic germană a muncii, spun ziariştii britanici. Harold James, în noua istorie a fabricantului de oţel şi arme Krupp, îl citează pe fondatorul companiei pentru a sugera că în etica protestantă a muncii nu este vorba neapărat despre mai multe ore petrecute la birou, cât despre a da un sens muncii: "Scopul muncii ar trebui să fie binele comun", spunea Alfred Krupp "şi atunci munca este o binecuvântare, munca este rugăciune".