A 78-a zi de război. Aproape 100 de copii uciși. Școlile rămân ținta bombardamentelor. Pericolul unui război nuclear „în toată regula”. FOTO/UPDATE

A 78-a zi de război. Aproape 100 de copii uciși. Școlile rămân ținta bombardamentelor. Pericolul unui război nuclear „în toată regula”. FOTO/UPDATE Sursă: Sviatoslav Shevchenko | Dreamstime.com

Este a 78-a zi de război în Ucraina. Luptele militare continuă, în timp ce Rusia amenință cu un război nuclear „în toată regula” din cauza ajutorului acordat de către Occident Ucrainei. Chiar și dacă Vladimir Putin s-ar căi, liderii europeni nu l-ar putea ierta ușor pentru invazia militară declanșată fără niciun motiv. Între timp, Kremlin a anunțat că firmele energetice străine care intră sub incidența sancțiunilor rusești nu vor putea participa la livrările de gaze naturale. Iată ultimele actualizări privind războiul din Ucraina!

UPDATE 30: Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis omologului său finlandez, Sauli Niinistö, că Franța susține pe deplin alegerea țării sale de a adera la NATO, a anunțat biroul prezidențial de la Elysee într-un comunicat.

UPDATE 29: Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a salutat votul Consiliului ONU pentru drepturile omului de a lansa o anchetă privind presupusele abuzuri ale drepturilor omului comise de trupele rusești în regiunea Kiev.

Kuleba a transmis că „autorii acestor crime barbare vor fi aduși în fața justiției”.

Ne puteți urmări și pe Google News

UPDATE 28: Aproape 100 de copii au fost uciși în Ucraina numai în luna aprilie, dar cifrele reale ar putea fi semnificativ mai mari, a transmis Fondul Națiunilor Unite pentru copii.

Directorul executiv adjunct al Unicef, Omar Abdi, a spus, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: „Doar în luna trecută, ONU a verificat că aproape 100 de copii au fost uciși, iar noi credem că cifrele reale ar putea fi considerabil mai mari”.

Războiul din Ucraina a creat o „criză în ceea ce privește protecția și drepturile copilului", a avertizat el. Mai mulți copii au fost răniți și s-au confruntat cu încălcări grave ale drepturilor lor, alte milioane de copii au fost strămutați.

Abdi a cerut, de asemenea, să se pună capăt bombardamentelor asupra școlilor ucrainene, adăugând că una din șase școli sprijinite de Unicef în estul Ucrainei a fost „avariată sau distrusă” până săptămâna trecută.

„Sute de școli din întreaga țară ar fi fost lovite de artilerie grea, lovituri aeriene și alte arme explozive în zonele populate”, a spus el.

UPDATE 27: Statul Major General: Trupele rusești nu reușesc să cucerească noi așezări în Donbas pe 12 mai.

Au încercat să cucerească satul Oleksandrivka din regiunea Donețk și satul Voyevodivka din regiunea Luhansk. Aceste încercări au eșuat, a transmis Statul Major General din Ucraina.

UPDATE 26: Potrivit presei, trupele rusești au încercat să izoleze zona Severodonetsk din regiunea Luhansk, unde luptele sunt cele mai intense, de restul trupelor ucrainene din Donbas.

UPDATE 25: Mass-media: Rusia ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaz a Finlandei pe 13 mai.

Principalii politicieni finlandezi au fost avertizați că Rusia ar putea întrerupe furnizarea de gaze către Finlanda pe 13 mai, din cauza potențialei aderări a țării la NATO, relatează presa finlandeză Iltalehti, citând surse anonime.

UPDATE 24: Continuă bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol.

UPDATE 23: Potrivit secretarului apărării Ben Wallace din Marea Britanie, trupele ruse se străduiesc să reușească o nouă ofensivă în estul Ucrainei, forțele lor sunt epuizate, iar economia este slăbită de sancțiunile internaționale.

UPDATE 22: În timpul nopții de miercuri spre joi, invadatorii au lansat un atac cu rachete asupra Novgorod-Seversky din regiunea Chernihiv, a spus șeful administrației regionale Viaceslav Chaus, conform anunțului făcut în urmă cu puțin timp de către agenția de presă Nexta.

Cel puțin trei morți și 12 răniți au fost raportați în urma bombardamentelor. Inamicul a atacat instalațiile de infrastructură critică și școala din regiune.

UPDATE 21: Retragerea trupelor ruse din regiunea Harkov este o recunoaștere tacită a incapacității de a captura orașele cheie, a transmis Serviciul britanic de informații.

UPDATE 20: SUA au îndemnat Rusia să pună capăt blocadei porturilor din Ucraina, care ar putea conduce la foamete în întreaga lume.

UPDATE 19: Ocupanții ruși au lansat atacuri cu rachete asupra Kremenchuk. Cea mai mare rafinărie de petrol din Ucraina este bombardată.

Guvernatorul regiunii Poltava, Dmytro Lunin, a declarat că rușii au lansat patru rachete asupra rafinăriei. În aceeași zi au fost raportate explozii în regiunea Poltava.

UPDATE 18: Beth Van Schaack, ambasadorul general al SUA pentru justiție penală globală, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru a asigura tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război în Ucraina va fi aducerea acestora în custodie. Dar, a adăugat ea, „cei care ne ocupăm de această activitate jucăm un joc de lungă durată”.

„În cele din urmă, oamenii, făptașii vor dori să călătorească - vor avea membri ai familiei în străinătate, vor dori să viziteze capitalele Europei, iar procurorii internaționali din întreaga lume vor fi pregătiți cu acuzațiile în mână”, a declarat Van Schaack în cadrul unei audieri a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA.

Ea le-a spus legislatorilor că lumea „nu a mai văzut niciodată acest tip de coordonare internațională în jurul imperativului responsabilității, sincer, de la cel de-al Doilea Război Mondial și apoi din anii 1990, când au fost create cele două tribunale penale ad-hoc pentru fosta Iugoslavie și Rwanda”.

„Există un efort internațional uriaș de documentare a crimelor, care se face pe plan multilateral prin parteneriate și, de asemenea, la nivel individual la nivelul societății civile și un efort uriaș cu procurori din diferite sisteme, care lucrează împreună”, a spus ea.

Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a afirmat că armata rusă a comis peste 9.800 de crime de război până la data de 5 mai.

UPDATE 17: Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a declarat că sunt în curs de desfășurare „negocieri foarte dificile” privind evacuarea luptătorilor grav răniți din oțelăria Azovstal din Mariupol, asediată, în schimbul prizonierilor de război ruși.

„Pentru a fi clar: în prezent negociem doar pentru 38 de luptători grav răniți (imobilizați la pat). Lucrăm pas cu pas. Vom face schimb de 38, apoi vom merge mai departe. În prezent nu există discuții privind schimbul a 500 sau 600 de persoane, despre care se vorbește în unele mass-media”, a declarat ea, cerând să nu se mai speculeze cu privire la acest proces.

„Vă implor. Este vorba despre viețile oamenilor. Abțineți-vă de la comentarii publice despre ceea ce nu știți”, s-a exprimat vicepremierul ucrainean.

UPDATE 16: Guvernator: Rusia bombardează de 20 de ori regiunea Sumy.

Guvernatorul regiunii Sumy, Dmytro Zhyvytsky, a declarat că forțele ruse au tras cu artileria grea de 20 de ori asupra satului Novi Vyrky, iar în urma atacului a fost ucisă o persoană.

UPDATE 15: Dmitri Medvedev amenință NATO cu războiul nuclear pentru ajutorul acordat Ucrainei.

Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat că NATO trimite arme în Ucraina și antrenează ucraineni, ceea ce „crește probabilitatea unui conflict direct și deschis între NATO și Rusia”.

Medvedev a adăugat că un astfel de conflict „se poate transforma într-un război nuclear în toată regula”.

UPDATE 14: Proxeneții ruși: Extragerea militarilor ucraineni din Azovstal nu va fi permisă.

Denis Pușilin, liderul reprezentanților Kremlinului în Donețk, a declarat că forțele rusești continuă încercările de a cuceri uzina siderurgică din Mariupol și exclude extragerea soldaților ucraineni de acolo.

UPDATE 13: Comisarul ONU pentru drepturile omului: Victimele civile din Mariupol sunt de ordinul miilor.

Michelle Bachelet a declarat că adevărata amploare a presupuselor atrocități comise de Rusia în Mariupol nu a fost încă dezvăluită.

Primarul din Mariupol, Vadym Boychenko, a declarat anterior că forțele rusești au ucis peste 20.000 de locuitori.

UPDATE 12: Biroul președintelui: Steinmeier și Scholz sunt așteptați să viziteze Kievul.

Șeful adjunct al Biroului președintelui, Andrii Sybiha, a declarat că s-au înregistrat progrese în relațiile dintre Ucraina și Germania, iar Kievul așteaptă vizitele președintelui german Frank-Walter Steinmeier și a cancelarului Olaf Scholz.

UPDATE 11: 3 morți în atacul rusesc de la Novhorod-Siverskyi, regiunea Cernihiv.

Forțele rusești au tras mai multe rachete asupra unităților de învățământ din oraș pe 12 mai, a transmis Comandamentul Operațional de Nord. Atacul a fost soldat cu 3 persoane ucise, 12 răniți și mai multe clădiri avariate.

UPDATE 10: Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și-a exprimat sprijinul față de demersul finlandezilor de aderare la NATO, afirmând că a vorbit cu președintele Finlandei.

„Salut decizia Finlandei de a sprijini fără întârziere aderarea țării la NATO. În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Niinistö, i-am asigurat sprijinul deplin al guvernului federal”, a transmis cancelarul german.

Premierul britanic nu poate prevedea normalizarea relațiilor cu Putin

UPDATE 9: Premierul britanic Boris Johnson a declarat că nu vede cum ar putea exista o normalizare a relațiilor cu Vladimir Putin după invazia Rusiei în Ucraina.

Întrebat la postul de radio LBC dacă președintele rus ar putea fi acceptat din nou pe scena mondială dacă s-ar căi pentru războiul declanșat, Boris Johnson a spus: „Căința va fi foarte dificilă pentru Vladimir Putin acum... Nimic nu este imposibil, presupun, dar pur și simplu nu pot să văd cum am putea să normalizăm relațiile cu Putin acum”.

Boris Johnson a avertizat, de asemenea, asupra unei repetări a situației din 2014, când liderii mondiali au condamnat anexarea Crimeei de către Rusia din Ucraina, dar au continuat să negocieze o „cale de urmat” pentru Vladimir Putin.

„Iar Putin a folosit practic acest lucru ca o modalitate de a răsuci cuțitul în Ucraina”, a adăugat Boris Johnson.

UPDATE 8: Deputatul Oleksiy Goncharenko din Ucraina raportează că fracțiunea Medvedchuk (o platformă de opoziție pe viață) din Rada Supremă a fost descalificată oficial.

UPDATE 7: Analiștii de la Financial Times au estimat că, în următorii cinci ani, UE va trebui să cheltuiască 195 de miliarde de euro în plus pentru a refuza complet livrările de petrol și gaze din Rusia și pentru a trece la surse alternative de energie.

UPDATE 6: Polonia a emis un timbru poștal cu portretul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE 5: Compania Gazprom a anunțat că, în prezent, îi este interzis să folosească secțiunea din Polonia a gazoductului Yamal-Europa pentru transportul de gaze.

UPDATE 4: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că aderarea Finlandei la NATO ar consolida atât alianța, cât și țara de sine stătătoare.

„În cazul în care Finlanda ar decide să candideze, ar fi primită cu căldură în NATO, iar procesul de aderare ar fi unul lin și rapid”, a spus Jens Stoltenberg.

Finlanda transmis că dorește să adere la alianță „fără întârziere”.

„Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, o democrație matură, membră a Uniunii Europene și un contribuitor important la securitatea euro-atlantică”, a adăugat Stoltenberg.

UPDATE 3: Forțele NATO au participat la un exercițiu militar desfășurat în Macedonia de Nord, menit să demonstreze disponibilitatea de desfășurare de-a lungul frontierelor estice ale alianței.

Aproape 10.000 de soldați din 19 națiuni participă la exercițiile NATO „Swift Response”, desfășurate în cinci locații distincte care se întind din Norvegia până în Macedonia de Nord, cel mai nou membru al alianței, a relatat Associated Press.

Blinken se va deplasa în weekend în Europa pentru întâlniri NATO

UPDATE 2: Departamentul de Stat al SUA a anunțat că cel mai important diplomat al lui Joe Biden, Antony Blinken, se va deplasa sâmbătă în Europa pentru a participa la reuniunea informală a miniștrilor de externe din cadrul NATO.

„Pe 14 mai, secretarul de stat va călători la Berlin pentru a participa la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai NATO, unde aliații și partenerii vor discuta despre răspunsul lor unificat la războiul brutal continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre viitorul summit al liderilor de la Madrid.

A doua zi, el va avea întâlniri comerciale cu liderii UE la Paris, alături de reprezentantul comercial al SUA, Katherine Tai, și de secretarul de stat pentru comerț, Gina Raimondo”, se arată într-un comunicat de presă.

UPDATE 1: Consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podolyak, a cerut un embargo imediat al UE asupra petrolului rusesc.

„Dacă liderii ar fi acționat decisiv în 1938, Europa ar fi putut evita cel de-al Doilea Război Mondial. Dar politicienii au acționat cu lașitate și au flirtat cu agresorul. Rezultatul sunt milioane de tragedii. Istoria nu ne va ierta dacă vom face din nou aceeași greșeală”, a transmis Podolyak.

Știre inițială: Războiul din Ucraina continuă, în timp ce Occidentul impune Rusiei restricții pentru a o sancționa pentru declanșarea neprovocată a invaziei militare. Totuși, sancțiunile vor da naștere unei crize globale, a spus președintele Vladimir Putin în timpul unei reuniuni în care au fost abordate mai multe teme economice.

„Autorii lor (ai sancțiunilor - n.r.), ghidați de ambiții politice mioape și umflate de rusofobie, lovesc într-o mai mare măsură în propriile interese naționale, în propriile economii, în bunăstarea cetățenilor lor. Vedem acest lucru, în primul rând, în creșterea bruscă a inflației în Europa”, a declarat Vladimir Putin.

Putin acuză Occidentul că sacrifică bunăstarea cetățenilor

Potrivit președintelui rus, continuarea „obsesiei Occidentului cu sancțiunile” va conduce în mod inevitabil la „cele mai dificile și mai greu de rezolvat consecințe” pentru Uniunea Europeană, precum și pentru cele mai sărace țări din lume.

„Vina pentru acest lucru aparține în întregime elitelor din țările occidentale, care sunt gata să sacrifice restul lumii pentru a-și menține dominația globală”, a acuzat președintele Rusiei, adăugând că țara sa face față provocărilor externe, iar inflația încetinește.

„Creșterea săptămânală a prețurilor a scăzut deja la 0,1% - aceasta este deja aproape de rata de creștere săptămânală care corespunde obiectivului de inflație al Băncii Rusiei”, a transmis Vladimir Putin.

Shell vinde afacerea de retail din Rusia către Lukoil

Referitor la piața energetică, compania Shell a anunțat că intenționează să vândă unele dintre afacerile sale din Rusia către Lukoil, al doilea mare producător de petrol din țară. Tranzacția va include 411 benzinării de vânzare cu amănuntul și o fabrică de amestec de lubrifianți în Torzhok, care se află la 200 de kilometri nord-vest de Moscova.

Mai multe detalii cu privire la termenii financiari ai tranzacției, care se așteaptă să fie finalizată în cursul acestui an, nu au fost oferite în mod public.

Pe data de 8 martie 2022, reprezentanții companiei Shell au anunțat că intenționează să se retragă din toate activitățile energetice din Rusia, în mod progresiv. În luna aprilie, compania a dezvăluit că retragerea sa din Rusia ar putea să o coste până la 5 miliarde de dolari.

„În cadrul acestui acord, peste 350 de persoane angajate în prezent de Shell Neft vor fi transferate la noul proprietar al acestei afaceri”, a declarat Huibert Vigeveno, directorul Downstream al Shell.

Anterior, firma germană de inginerie Siemens a anunțat, de asemenea, că intenționează să iasă din Rusia.

„Ne alăturăm comunității internaționale care condamnă războiul din Ucraina și ne concentrăm pe sprijinirea oamenilor noștri și pe furnizarea de ajutor umanitar. Astăzi, am anunțat decizia noastră de a desfășura un proces ordonat de lichidare a activităților noastre de afaceri industriale din Rusia”, a declarat Roland Busch, președintele și directorul general al Siemens.

Companiile energetice care nu vor putea să participe la livrările de gaz

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că firmele energetice străine care intră sub incidența sancțiunilor rusești nu vor putea participa la livrările de gaze naturale.

„Au fost introduse sancțiuni de blocaj. Prin urmare, nu vor exista relații cu aceste companii, ele sunt pur și simplu interzise”, a declarat Peskov în cadrul unei conferințe de presă obișnuite, comentând decretul publicat cu o zi înainte.

Guvernul rus a aprobat o listă de 31 de companii străine - toate actualele sau fostele filiale ale companiei rusești de gaze Gazprom - care fac acum obiectul unor măsuri economice speciale, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Printre companiile de pe listă se numără Gazprom Germania GmbH, Gazprom Marketing & Trading Ltd. și operatorul părții poloneze a gazoductului Yamal-Europe.

Vicecancelarul german și ministrul Economiei Robert Habeck au declarat că Germania a găsit furnizori alternativi pentru Gazprom Germania.

„Noaptea trecută, Vladimir Putin a publicat un decret potrivit căruia furnizorii europeni de gaze vor fi sancționați de Rusia. În Germania, Gazprom și filialele sale sunt afectate, ceea ce înseamnă că unele dintre filiale nu mai primesc acum gaze din Rusia”, a declarat Habeck în parlamentul german, fără a oferi mai multe detalii despre furnizorii alternativi.

„Toată lumea vrea să evite” un război direct între Rusia și NATO

De asemenea, Kremlinul a transmis că „toată lumea vrea să evite” o ciocnire directă între Rusia și NATO, dar a adăugat că Rusia va fi pregătită să ofere „cel mai decisiv răspuns” celor care vor încerca să se implice în așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina.

„Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO: atât Rusia, cât și NATO și, cel mai important, Washingtonul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„În același timp, Rusia va fi pregătită să ofere cel mai decisiv răspuns părții care încearcă să intre cumva în Ucraina și să pătrundă în operațiunea specială desfășurată de forțele armate ruse”, a adăugat el.

Aderarea Finlandei la NATO și amenințările Rusiei

Între timp, deputatul finlandez Elina Valtonen, membru al opoziției, a vorbit despre cum vede Finlanda situația de securitate în ceea ce privește Rusia.

„Simțim o amenințare din partea Rusiei, nu cred că această amenințare a dispărut vreodată în totalitate. Finlanda nu a făcut niciodată pasul de a-și diminua forțele de apărare, am luat întotdeauna securitatea foarte în serios. Ne concentrăm foarte mult pe apărarea noastră. Dar, bineînțeles, am dori să facem acest lucru împreună cu partenerii și aliații noștri apropiați, sperăm că în viitor”, a declarat ea, într-o intervenție pentru BBC, făcând referire la aderarea țării la NATO.

„Împărtășim aceleași valori, suntem o țară occidentală, Finlanda este o democrație stabilă de peste 100 de ani și este doar pasul firesc de făcut”, a explicat deputatul finlandez.

Raportorul permanent al UE pentru Ucraina, Michael Gahler, a declarat că aderarea Finlandei la NATO este o dovadă a unității Occidentului.

„Acest semnal care vine din partea Finlandei, și probabil în curând și din partea Suediei, este, de asemenea, un semnal pentru restul lumii că Occidentul nu dă înapoi, că suntem uniți și că avem cea mai bună intenție de a ieși din acest război mai puternici decât înainte.

Pentru că aceasta este cu siguranță atitudinea restului lumii - să urmărească dacă, după Afganistan și alte eșecuri pentru Occident, Occidentul va ieși din nou slăbit și se va retrage - și acesta este cu siguranță un lucru pe care trebuie să îl evităm.

Trebuie să susținem și să consolidăm zona de libertate și democrație, pentru că despre asta este vorba”, a declarat el.

Aderarea Finlandei la NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia

Pe de altă parte, Kremlinul a transmis că planul Finlandei de a adera la NATO este „cu siguranță” o amenințare pentru Rusia și că extinderea blocului militar nu va face Europa sau lumea mai stabilă.

Dmitri Peskov a declarat că pașii făcuți de Finlanda pentru a adera la NATO reprezintă un motiv de regret și un motiv pentru a impune un răspuns simetric, relatează agenția de știri Reuters. El a adăugat că Finlanda a făcut „pași neprietenoși” împotriva Rusiei.

Întrebat ce formă va lua răspunsul Rusiei, el a spus: „Totul va depinde de modul în care se desfășoară acest... proces de extindere a NATO, de măsura în care infrastructura militară se apropie de granițele noastre”.

Cereale din Ucraina, transportate din Crimeea în Siria

În ceea ce privește situația de pe teren, o navă comercială rusă încărcată cu cereale furate în Ucraina a fost respinsă din cel puțin un port mediteraneean și se află acum în portul sirian Latakia, potrivit unor surse de transport maritim și oficialilor ucraineni. CNN a identificat nava ca fiind vrachierul Matros Pozynich.

Pe 27 aprilie, nava a ridicat ancora în largul coastei Crimeei și și-a oprit transponderul. A doua zi, aceasta a fost văzută în portul Sevastopol, principalul port din Crimeea, potrivit fotografiilor și imaginilor din satelit.

Sursă: Maxar Technologies

Matros Pozynich este una dintre cele trei nave implicate în comerțul cu cereale furate, potrivit cercetărilor din surse deschise și oficialilor ucraineni. Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014, produce puțin grâu din cauza lipsei de irigații. Însă regiunile ucrainene din nordul său, ocupate de forțele rusești de la începutul lunii martie, produc milioane de tone de cereale în fiecare an. Oficialii ucraineni spun că mii de tone sunt acum transportate cu camioane în Crimeea.

Kateryna Yaresko, o jurnalistă din cadrul proiectului SeaKrime al publicației online ucrainene Myrotvorets, a declarat pentru sursa citată că proiectul a observat o creștere bruscă a exporturilor de cereale din Sevastopol la aproximativ 100.000 de tone atât în martie, cât și în aprilie.

Din Sevastopol, potrivit imaginilor din satelit, Matros Pozynich a tranzitat strâmtoarea Bosfor și s-a îndreptat spre portul egiptean Alexandria. Acesta era încărcat cu aproape 30.000 de tone de grâu ucrainean, potrivit oficialilor ucraineni.

Însă ucrainenii erau cu un pas înainte. Oficialii spun că Egiptul a fost avertizat că grâul a fost furat, iar transportul a fost refuzat. Vasul Matros Pozynich s-a îndreptat spre capitala libaneză Beirut, cu același rezultat. Nava și-a oprit din nou transponderul pe 5 mai, dar imaginile de pe Tankertrackers.com și Maxar Technologies arată că a călătorit spre portul sirian Latakia.

Ministerul ucrainean al Apărării estimează că cel puțin 400.000 de tone de cereale au fost furate și scoase din Ucraina de la începutul războiului până în prezent.