Evenimentul Zilei > Justitie > Vicepreşedinta CSM: Mi-e teamă că vor mai fi reprize de linşaj mediatic focalizat asupra unor membri CSM care au deranjat
Vicepreşedinta CSM: Mi-e teamă că vor mai fi reprize de linşaj mediatic focalizat asupra unor membri CSM care au deranjat

Vicepreşedinta CSM: Mi-e teamă că vor mai fi reprize de linşaj mediatic focalizat asupra unor membri CSM care au deranjat

Procuroarea Oana Schmidt Hăineală vorbeşte despre rarfinarea tendinţelor politice de subordonare a Justiţiei

Există anumite tendinţe politice pentru subordonarea Justiţiei şi, în acest sens, metodele vor fi mai „rafinate" şi mai „complexe" a declarat vicepreşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, pentru România liberă. Procuroarea îl citează pe fostul judecător al Curţii Constituţionale, Viorel Mihai Ciobanu, un apropiat al anumitor grupuri din USL, care ar fi făcut recent într-o revistă de specialitate „o pledoarie ce duce la ideea subordonării parchetelor faţă de Executiv".
Întrebată dacă crede că politicul va încerca sa-şi subordoneze Justiţia, vicepreşedinta CSM a declarat: "Cred că nuanţele se vor rafina şi vor deveni mai complexe. Din nou, fac referire la articolul profesorului Ciobanu. Lăsând la o parte o serie de inexactităţi privind dinamica şi natura relaţiilor internaţionale şi o serie de erori cum ar fi susţinerea că pentru ca un magistrat să fie ales în Consiliu nu există o condiţie de vechime (ea există, este de 6 ani, se regăseşte în legea organică 317/2004), am văzut acolo, după o argumentaţie în care se spunea că, de fapt, numirile în parchete nu interesează pe nici unul dintre actorii interni în mod special, o pledoarie care duce la ideea subordonării parchetelor faţă de Executiv.
Aceasta înseamnă implicit eliminarea statutului de magistrat al procurorului în România, statut garantat constituţional, şi privarea procurorilor de garanţiile de independenţă în îndeplinirea rolului lor. Aceste teorii nu sunt noi şi ne-au preocupat dintotdeauna. Nu vrem ca tot ce s-a câştigat în materia reformării Justiţiei şi din punct de vedere structural, şi din punctul de vedere al mentalităţilor, să se piardă. Nu şi dacă noi putem face ceva în privinţa asta. Cred că aceasta va fi una din provocările anului viitor şi cred că şi atunci, rolul Consiliului va fi unul important şi va trebui asumat ca atare".
 Dezacordul faţă de procedura de selecţie a candidaţilor pentru posturile de procuror general al României şi procuror şef al DNA reiese din precizările făcute de vicepreşedinta CSM referitoare la anunţul făcut de Daniel Morar, care nu s-a înscris în cursă considerând procedura "o farsă".
"Referitor la alegerea lui Daniel Morar, pot spune doar atât: îl înţeleg perfect, aşa cum îi înţeleg şi pe alţi colegi care ar fi avut vocaţia şi aptitudinile necesare şi care nu s-au înscris", a spus magistratul pentru România Liberă. Hăineală a mai precizat că procedura lansată de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, în care nu au fost preluate chestiuni importante reliefate de CSM va avea efect asupra raportului MCV din decembrie.
"Cu certitudine evoluţia procesului de numire a şefilor Ministerului Public este de interes pentru Comisie, fie că place acest lucru unor politicieni, magistraţi, membri CSM sau chiar teoreticieni ai dreptului procesual civil, fie că nu le place. Am citit recent un articol al dlui profesor Ciobanu, pe site-ul juridice.ro, în care critică excesul de preocupare a Comisiei şi a comisarului european pentru Justiţie asupra evoluţiilor sistemului judiciar din România, în general, şi a procesului de numire în funcţiile de conducere din parchete, în special.
Cred că este cel puţin nefericită şi în orice caz venind din alte vremuri comparaţia între colaborarea dintre Comisia Europeană şi România, respectiv experţii Comisiei şi instituţiile noastre, şi implicarea vechilor comisari sovietici în „edificarea socialismului".
Suntem în România anului 2012, într-o ţară membră UE şi NATO, într-un stat modern şi interconectat cu ceilalţi actori statali naţionali şi supranaţionali. Trebuie să conştientizăm că globalizarea presupune o nouă ordine pe paliere esenţiale, de la cel economic la cel politic şi la fel de bine, spre exemplu, în zona de justiţie, poliţie, intelligence. Toate acestea nu se mai gestionează doar prin mecanisme interne ale statului naţional.
Sunt obligatorii armonizarea legislativă şi instituţională şi cooperarea internaţională. Este adevărat că mulţi dintre noi am „crescut" cu cărţile dlui profesor, dar cred că domeniul relaţiilor internaţionale este unul la fel de specializat ca şi cel al domniei sale, respectiv al dreptului procesual civil, şi că o analiză precisă şi obiectivă nu poate ignora anumite realităţi", a declarat vicepreşedinta CSM.
Hăineală a vorbit despre atacurile din ultimul timp la adresa CSM, atât cele din exterior cât şi cele din interior. "Referitor la cele din exterior, Consiliul a luat atitudine publică, le-a sancţionat, a reacţionat. Au fost şi mi-e teamă că vor mai fi presiuni,reprize de linşaj mediatic focal izat pe anumiţi membri ai consiliului ale căror luări de poziţie au deranjat, dar important este să nu cedăm, să fim conştienţi de atribuţiile noastre şi să ne facem datoria faţă de colegii noştri din sistem, care merită – procurorii – să aibă o conducere profesionistă şi imparţială, iar judecătorii – să aibă toate garanţiile pentru păstrarea independenţei, faţă de societate – care are nevoie de magistraţi pregătiţi pentru implementarea reformelor legislative de genul noilor Coduri şi faţă de ţara noastră, în condiţiile în care avem Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iar implicaţiile şi consecinţele acestui instrument sunt multiple. Nu poţi să rămâi întotdeauna „on the safe side", să nu deranjezi şi să-ţi faci şi datoria. Uneori, îţi asumi şi riscuri, inclusiv de imagine".
Despre atacurile din interiorul CSM, vicepreşedinta Consiliului a precizat: "Recentele atacuri, mai mult sau mai puţin surprinzătoare, au venit de la un grup minoritar din Consiliu. Este adevărat că în acest an Consiliul şi-a îndeplinit rolul său principal, de garant al independenţei Justiţiei. Exercitarea atribuţiilor într-o perioadă de frământări sociale şi politice nu este ceva soft, poate că unii au fost luaţi prin surprindere de evenimente. Ştiţi, finanţistul american J.P. Morgan spunea că un om are întotdeauna două motive pentru a face ceva: unul bun şi unul real.
 Motivaţiile s-ar putea să difere de la caz la caz şi nu vreau să speculez, dar dacă în unul din cazuri miza este o pre-campanie electorală pentru obţinerea unei funcţii viitoare în Consiliu, strategia şi tactica sunt eronate şi un lucru trebuie lămurit bine, şi anume cum se compatibilizează dorinţa de a conduce o instituţie, ceea ce presupune şi asigurarea bunului ei mers şi îndeplinirea atribuţiilor constituţionale cu iniţierea de atacuri asupra aceleiaşi instituţii şi consecvenţional, vulnerabilizarea ei? O funcţie nu înseamnă satisfacerea unui orgoliu personal, ci maxima responsabilitate şi asumarea şi a unor posturi incomode".