Evenimentul Zilei > Social > Românii care au pică pe alţi români. Cine pe cine urăşte şi de ce
Românii care au pică pe alţi români. Cine pe cine urăşte şi de ce

Românii care au pică pe alţi români. Cine pe cine urăşte şi de ce

Majoritatea rivalităţilor interne sunt între oraşe municipii aflate în judeţe învecinate

Explicaţiile duşmăniei vin în majoritatea situaţiilor dinspre perioada comunistă, când s-a încercat o nouă împărţire adminstrativă a ţării care a stârnit orgoliile multor români.

VASLUI vs BÂRLAD

Motivul rivalităţii: cine să fie „capitala” judeţului

Până la mijlocul secolului trecut Bârladul era principalul oraş al zonei atât din punct de vedere cultural, cât şi economic. În Bârlad locuiau în anii ’60 în jur de 30.000 de oameni, în Vaslui erau aproape 7.000. Însă, în 1968 Ceauşescu a decis ca Vasluiul să fie „capitala” judeţului. Legenda spune că dictatorul a ignorat Bârladul ca urmare a aversiunii faţă de predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu Dej, care era orginar din Bârlad.
Locuitori:
Vaslui: 70.000
Bârlad: 69.000
PIB pe cap de locuitor:
Vaslui: 2.900 euro
Bârlad: 2.900 euro

TIMIŞOARA vs ARAD
Motivul rivalităţii: În 1950, Aradul a fost alipit ca raion la regiunea Timiş, cu capitala la Timisoara.
În acest moment disputele dintre cele două municipii importante din Vest se fac simţite doar în fotbal, unde suporterii din cele două oraşe ajung să se bată înainte sau după meciuri.
Locuitori:
Timişoara: 304.000
Arad: 147.000
PIB pe cap de locuitor:
Timişoara: peste 9.700 euro
Arad: peste 6.700 euro

GALAŢI vs BRĂILA

Motivul rivalităţii: mândria marca „Păcală şi Tândala”

Cele două oraşe porturi vecine, sunt despărţite de doar 15 km, se bat pentru titlul cine e oraşul cel mai important de la Dunăre. În perioada comunistă, meciul a fost câştigat de Galaţi pentru că aici s-a construit combinatul siderurgic şi universitatea, aşa că mulţi brăileni veneau să muncească în oraşul vecin sau îşi trimiteau odraslele la studii în Galaţi.
Duşmănia dintre cele două oraşe se manifestă şi acum, muncipiile pierzând numeroase proiecte pentru că administraţiile locale nu au reuşit să se înţeleagă.
Locuitori:
Galaţi: 277.000
Brăila: 216.000
PIB pe cap de locuitor:
Galaţi: peste 4.500 euro
Brăila: peste 5.400 euro

BUCUREŞTI vs PLOIEŞTI
Motivele rivalităţii: ranchiuna
Acest conflict de intensitate mai redusă este explicat prin faptul că după 1900, în special, Bucureştiul s-a dezvoltat mult mai mult faţă de Ploieşti datorită investiţiilor făcute în Capitală.
Locuitori:
Bucureşti: 1.700.000
Ploieşti: 197.000
PIB pe cap de locuitor:
Bucureşti: peste 15.000 euro
Ploieşti: peste 7.000 euro

IAŞI vs BACĂU
Motivul rivalităţi: Hrebenciuc şi Sechelariu au vrut să mute capitala Moldovei

Disputa a fost în vogă în anii ‘90 şi începutul deceniului următor. Cele două municipii şi-au disputat statutul de capitală economica a Moldovei. Ajutaţi de fondurile guvernamentale direcţionate spre Bacău de Victor Hrebenciuc, de afacerile de pe platformele de la Oneşti, Bacăul se apropiase de Iaşi şi avea şanse să-l întreacă din punct de vedere economic. Căderea lui Adrian Năstase din 2004 a dus şi la stoparea avântului pe care îl luase Bacăul.
Locuitori:
Iaşi: 300.000
Bacău: 175.000
PIB pe cap de locuitor:
Iaşi: peste 5.100 euro
Bacău: peste 4.300 euro

SATU MARE vs BAIA MARE

Motivele rivalităţii: istoria
Comuniştii au alipit Satul Mare ca raion la regiunea Baia-Mare.
Locuitori:
Satu Mare: 94.000
Baia Mare: 120.000
PIB pe cap de locuitor:
Satu Mare: peste 4.600 euro
Baia Mare: peste 4.300 euro

CARACAL vs SLATINA

Motivele disputei: sărăcia
Locuitorii din Caracal explică sărăcia zonei prin faptul că vecinii din Slatina le fură locurile de muncă, investiţiile şi fondurile de la Guvern. Este cunoscută povestea italienilor de la Pirelli care doreau să investească la Caracal, dar până la urmă au ales Slatina.

Locuitori:
Slatina: 79.000
Caracal: 34.000
PIB pe cap de locuitor:
Slatina: peste 3.800 euro
Caracal: peste 3.800 euro