Evenimentul Zilei > Economie > Cum se duce la vale economia României
Cum se duce la vale economia României

Cum se duce la vale economia României

Toţi indicatorii importanţi au fost revizuiţi în sens negativ.

Faptul că Guvernul alocă 75% din timpul şedinţelor luptei cu Traian Băsescu începe să se vadă şi în estimările macroeconomice pentru acest an.
Majoritatea indicatorilor importanţi au fost revizuiţi în sens negativ pe parcursul anului, iar proiectul de rectificare bugetară atinge apogeul.
Creşterea economică, cel mai important barometru al economiei, era estimată în noiembrie 2011 la 2,1%, nivel inclus şi în fundamentarea bugetului general consolidat pe acest an.
În primăvara acestui an, precedentul Guvern a scăzut prognoza la 1,5%, iar acum noul Executiv ajunge chiar la 1,2%. Este cea mai optimistă estimare totuşi. FMI vede 0,9%, iar în iulie BERD scăzuse prognoza de creştere de la 1,2% la 0,8%.
Deficitul bugetar a avut şi el o evoluţie proastă, ţinta pentru acest an fiind crescută zilele trecute de la 1,9% la 2,2% din PIB. Deficitul era singurul indicator pe care România reuşise să îl păstreze până acum în limitele asumate la începutul anului.
Rata inflaţiei a avut la rândul său de suferit, mai ales în condiţiile secetei din acest an. La începutul anului, estimarea BNR pentru 2012 era de 3%, după ce fusese redusă de mai multe ori în 2011.
În februarie, BNR a urcat estimarea de inflaţie la 3,2%, iar în august misiunea de evaluare FMI a estimat o rată de 3,5%, acelaşi nivel pe care îl anticipa şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP) în martie. Ultimul, dar nu cel din urmă este cursul valutar.
Cursul mediu pe care s-a fundamentat bugetul era de 4,21 de lei/euro, alte estimări fiind, la începutul anului, de 4,18, de la Societe Generale, 4,33 – Unicredit, 4,3 – ING şi 4,29 – RBS.
În martie, CNP a urcat estimarea cursului mediu la 4,35, iar în iunie la 4,4, pentru ca la rectificarea bugetară Guvernul să vină cu cea mai sumbră dintre toate estimările: 4,45 lei/euro în medie pentru anul 2012.
Instabilitatea politică, seceta prelungită şi problemele de la nivel european sunt principalele motive ale declinului