Evenimentul Zilei > Economie > Cum s-a schimbat România între 2002 şi 2011
Cum s-a schimbat România între 2002 şi 2011

Cum s-a schimbat România între 2002 şi 2011

Suntem o piaţă de desfacere mai mică, cu forţă de muncă în scădere, dar o ducem ceva mai bine

Recensământul din 2011, ale cărui rezultate preliminare au fost publicate zilele trecute, are două sensuri complet diferite.
Pentru investitorii străini, prezenţi aici sau interesaţi de România, suntem o piaţă de desfacere mai mică, deoarece populaţia a scăzut cu peste 2,5 milioane de locuitori, de la 21,68 la 19,04 milioane. Şi forţa de muncă este mai puţină, rezultând salarii mai mari pentru aceeaşi muncă şi dificultăţi în a găsi oamenii potriviţi. Partea bună este că, deşi populaţia a scăzut, P ro d u s u l Intern Brut a crescut în termeni nominali, în euro, de 2,8 ori. Pe cap de locuitor, ar fi vorba de o creştere de la ceva mai mult de 2.200 de euro la peste 7.100 de euro. Asta înseamnă că ne permitem produse mai multe şi mai bune, dar şi că salariile celor ce ar putea fi angajaţi la o fabrică nouă sunt mai mari. Avantaj pentru cei care vând, dezavantaj pentru cei care vor să producă ceva în România.
Al doilea sens este cel care ţine exclusiv de societatea românească. Recensământul scoate la iveală, pe lângă depopulare, şi felul în care s-au schimbat gospodăriile populaţiei. În cei nouă ani, au apărut aproape 350.000 de locuinţe noi, mai ales în anii de boom imobiliar, aproape toate fiind în municipii şi oraşe. La sate, se pare că a fost preferată varianta modernizării sau a demolării locuinţelor vechi, pentru a fi înlocuite cu altele noi. Numărul mediu de camere a crescut şi el cu 5%, de la 2,55 la 2,69 pe locuinţă. E interesant că la ţară numărul mediu de camere îl depăşeşte pe cel de la oraş: 2,93 faţă de 2,49.
Suntem la 30-40 de ani în urma Europei
Dotările locuinţelor s-au îmbunătăţit şi ele, chiar dacă nu în linie cu evoluţia PIB. Cele mai importa n te creşteri au fost la instalaţiile de alimentare cu apă şi la toaletele construite în casă, peste 30%. Canalizarea şi încălzirea centralizată au fost alte investiţii spre care românii s-au orientat cu precădere.
Chiar şi aşa, peste 50% din locuinţe sunt în continuare încălzite cu soba, aproape 40% au toaleta în fundul curţii, iar la o treime din ele locuitorii trebuie să iasă afară din casă pentru a se spăla.
Evident, de aici se poate extrage concluzia pozitivă, că există potenţial pentru sectoarele care produc instalaţii sanitare sau materiale de construcţii, sau pe cea negativă, că rămânem la coada Europei ca nivel de civilizaţie şi mai avem nevoie de 30- 40 de ani de boom economi
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut, din păcate, mult mai repede decât nivelul de trai
Cum s-a schimbat România între 2002 şi 2011

Indicator (milioane)    2002    2011

Populaţie                      21,68    19,04
PIB (mld. euro)           48,4    136,5
Locuinţe                         8,11    8,45
Număr de camere         20,72    22,74
Alimentare cu apă         5,72    5,64
Canalizare                      4,30    5,50
Electricitate                   7,87    8,16
Încălzire centrală          2,95    3,75
Bucătărie                       6,42    7,15
Baie                               3,98    5,23

Sursa: Institutul Naţional de Statistică