Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum a întărit Mugur Isărescu leul
Cum a întărit Mugur Isărescu leul

Cum a întărit Mugur Isărescu leul

BNR apără moneda fără a mai vinde euro din rezerva naţională. Însă, cresc dobânzile la lei, scumpindu-se creditele

După ce luni în şir a cheltuit sume impresionante din rezerva valutară pentru a sprijini leul, fără mare succes, BNR a schimbat strategia. A decis să nu mai dea băncilor suficienţi bani, scăzându-le apetitul de a paria împotriva monedei naţionale.
Banca a scăzut sumele plasate periodic către bănci, de la 12 miliarde de lei, la mai puţin de jumătate. Consecinţa? Leii devin mai rari în piaţă, valoarea lor creşte, moneda se întăreşte. Cursul a reuşit să iasă din zona maximelor istorice de peste 4,6 lei/euro şi a ajuns la 4,48 lei/euro. Dobânzile plătite de toţi cei care au nevoie de lei cresc însă şi ele. Ce înseamnă, concret, asta?
Creditele scumpe în lei
Dobânzile variabile ale creditelor în lei cresc, deoarece variază în funcţie de cele la care băncile se împrumută între ele. Concret, pentru un român cu credit în lei, 0,5 puncte în plus la dobândă poate însemna, potrivit bancherilor, între 10 şi 20% în plus la rata achitată.
Milioane de lei în plus
Creditele pe care le ia statul se scumpesc, la rândul lor. Mişcarea decisă de BNR a influenţat însă doar parţial evoluţia dobânzilor în acest caz, deoarece aceste împrumuturi se scumpiseră oricum pe fondul crizei politice.
În aprilie, Finanţele vindeau băncilor titluri pe 12 luni la o dobândă de 5,02%. Acum, deşi maturitatea este mult mai mică, de doar opt luni, dobânda a urcat la 5,91%.
Concret, pentru 100 de milioane de lei plasate statul achită în plus băncilor 890.000 de lei, iar pentru cele 700 de milioane de lei, plasate la ultima licitaţie, plusul a fost de 6,23 milioane lei. Creşterea de dobânzi măreşte datoria publică.
Avantajele unui leu mai tare
Putea BNR să ia altă decizie decât aceea care a condus la creşterea dobânzilor? Se pare că nu. "Criza politică conduce la un cost mai mare de finanţare pentru România şi la o creştere a cursului, care face greu de rambursat stocul de datorii în valută al României", a spus Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România.
Moneda locală trebuia, deci, în continuare, susţinută, dar nu cheltuind din rezerva valutară. În plus, deşi întărirea leului a adus cu sine scumpirea creditelor în lei, un curs mai scăzut înseamnă importuri mai ieftine şi rate mai mici la creditele în euro, atât pentru stat, cât şi pentru populaţie.