Evenimentul Zilei > Economie > Cele patru porunci ale FMI pentru România
Cele patru porunci ale FMI pentru România

Cele patru porunci ale FMI pentru România

Echipa de evaluare a Fondului este nemulţumită de felul în care Guvernul aplică reformele convenite

Vremea când binevoitorul Jeffrey Franks ne dădea ca exemplu de succes a trecut, iar noul reprezentant FMI, Erik de Vrijer, ne ia de urechi pentru lenea care ne-a cuprins în implementarea reformelor convenite cu Fondul.
În Raportul de Ţară publicat ieri pe site-ul instituţiei există o serie de nemulţumiri, dintre care se desprind patru mai importante.
1. Incertitudinea politică în creştere. Termenul „political uncertainty” apare de 10 ori în document, fiind asociat cu deprecierea leului, creşterea costurilor de finanţare ale României, presiunile pe rezerva valutară a BNR, scăderea încrederii în economie şi a fluxurilor de capital şi perspectivele scăzute de creştere economică.
2. Arieratele instituţiilor statului. Acestea reprezintă singurul criteriu de performanţă care nu a fost îndeplinit în cea de-a şasea evaluare din acordul cu FMI. Motivul principal este disciplina fiscală slabă dinaintea alegerilor, combinat cu presiunile din sectorul sanitar, acolo unde a fost nevoie de alocarea mai multor bani.
Raportul menţionează şi cheltuielile ilegale făcute de administraţiile locale înainte de alegeri, recomandând pedepsirea vinovaţilor de către Guvern şi Curtea de Conturi.
3. Ritmul privatizărilor. Oficial, suntem în grafic din acest punct de vedere, însă doar pentru că termenul limită al listărilor Hidroelectrica şi Romgaz a fost amânat pentru 15 martie 2013.
„Având în vedere că întreprinderile de stat reprezintă peste jumătate din sectorul energetic şi circa o treime în transporturi, ritmul lent de restructurare a celor ineficiente afectează sever investiţiile şi creşterea economică”, se specifică în raport.
4. Absorbţia fondurilor europene. Problema fondurilor UE este întâlnită la tot pasul în raportul Fondului, pe seama ei fiind pus ritmul slab de creştere economică.
Este motivul principal pentru care FMI a revizuit previziunea de creştere economică la sub 1% în 2012 şi 2,5% în 2013.
2,5% este ultima estimare de creştere economică pentru 2013 a FMI, în scădere din cauza politicului şi a fondurilor structurale
Riscurile care ne pândesc
Raportul ia în calcul cinci riscuri majore pentru următorii trei ani. Primul, o intensificare a crizei din zona euro, poate duce la o scădere de până la 5% a PIB şi o depreciere de 15-20% a leului.
Al doilea este retragerea de fonduri de către băncile străine prezente în România, ceea ce ar avea ca efect prăbuşirea creditării.
Al treilea risc e ca pieţele financiare să sufere un blocaj, caz în care ar fi nevoie de noi măsuri de austeritate.
Al patrulea risc e scăderea suportului clasei politice pentru reformele necesare economiei. Efectul, restrângerea creşterii economice.
Al cincilea risc e absorbţia sub aşteptări a fondurilor europene, caz în care ar fi de asemenea afectată creşterea economică.
CITIŢI ŞI:

  • NE PÂNDEŞTE APOCALIPSA DUPĂ FMI: scădere de 5% a economiei şi euro la 5,5 lei în cazul cel mai rău
  • Adrian Vasilescu: Următorii ani nu vor fi uşori în România