Odată cu înfiinţarea oficială a ARD, taberele care se vor confrunta în campania electorală se aliniază la start

Bătălia electorală se va purta între Alianţa România Dreaptă, constituită sâmbătă de PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, şi, de cealaltă parte, USL. ARD, şansa Dreptei Poziţie. Alianţa România Dreaptă va intra în alegeri de pe locul secund. În acest moment este cotată cu 24%. Miza. Cel puţin 30% la alegerile parlamentare pentru a putea emite pretenţia coagulării unei majorităţi guvernamentale. Candidaţi. Spre deosebire de USL, ARD aduce pe scena politică prezenţe noi, cum ar fi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, una dintre personalităţile politice aflate pe un trend ascendent, sau Mihail Neamţu, liderul Noii Republici. O parte dintre liderii PDL îşi vor schimba colegiile: Vasile Blaga dă Bucureştiul pentru Timiş, iar Cristian Boureanu părăseşte colegiul din Argeş pentru unul în Vaslui. O absenţă notabilă va fi Radu Berceanu, care nu mai candidează. Avantaj. Proaspăt înfiinţată, ARD are potenţial de creştere. În plus, în preajma alegerilor, rolul de partid de Opoziţie este mai avantajos decât cel de partid de guvernământ. Dezavantaj. PDL, unul dintre partidele componente ale Alianţei, a guvernat ţara în perioada crizei, luând măsuri de austeritate care s-au reflectat asupra nivelului de trai. USL caută o majoritate Poziţie. USL intră în cursă de pe locul întâi, afectată însă de tentativa eşuată de debarcare a lui Traian Băsescu. Miza. Să obţină peste 50%, pentru a avea certitudinea că Traian Băsescu va fi silit să desemneze premierul din rândurile sale. Candidaţi. PreşedintelePSD, Victor Ponta, va candida în colegiul său de la Gorj. Crin Antonescu rămâne în Bucureşti, dar se mută din sectorul 1, fieful lui Andrei Chiliman, în sectorul 6. Preşedintele PC, Daniel Constantin, va candida în Argeş, iar Dan Voiculescu îşi va păstra probabil actualul colegiu din sectorul 4. Absenţa cea mai notabilă de pe liste este Adrian Năstase, care, aflat la închisoare, nu poate candida. O surpriză ar putea fi Sebastian Ghiţă, patronul România TV, căruia preşedintele PSD Prahova i-a pus deoparte un colegiu de deputat. Avantaj. Prezenţa la guvernare, care îi asigură controlul resurselor şi pârghiile necesare satisfacerii propriului electorat. Executivul a decis deja ştergerea penalităţilor acumulate de RADET la ELCEN, iar indemnizaţia de creştere a copilului a fost majorată de la 75% la 85%. Dezavantaj. Prezenţa la guvernare, în măsura în care USL a amânat pentru 2013 majoritatea măsurilor propuse. O problemă o vor constitui şi scandalurile de corupţie în care sunt implicaţi mai mulţi membri ai Executivului. USL, în scădere continuă. Dreapta creşte USL scade constant în sondaje. Conform ultimului barometru realizat de CSOP, Uniunea a coborât sub 50%. Potrivit cercetării, realizate în perioada 20-23 septembrie, USL ar fi votată de 48% dintre alegători, în timp ce Alianţa România Dreaptă este preferată de 24% dintre români. La începutul lunii august, USL atingea 50%. în sondajele proprii ale Puterii. În contrapondere, sondajele arată că înfiinţarea ARD este de natură să aducă mai multe voturi în zona dreptei politice. Dacă, la începutul lunii august, PDL era cotat cu 20%, la jumătatea lui septembrie Alianţa România Dreaptă, aflată în acel moment încă în construcţie, întrunea 24% din opţiunile de vot. Sociologul Mircea Kivu a explicat că, după alegerile locale, USL a avut o perioadă de creştere, ajungând la 60%, dar, pe fondul eşecului politic de la referendum, a scăzut, din nou, la scorul de la locale. Creşterea PDL se justifică prin faptul că partidul a făcut parte din tabăra câştigătoare de la referendum, a mai punctat Kivu. PP-DD, necunoscuta din ecuaţia alegerilor Sociologul mai atrage atenţia că, în ecuaţia alegerilor parlamentare, trebuie luat în considerare şi electoratul PP-DD, activat de situaţia de la Oltchim. Astfel, chiar dacă privatizarea combinatului este un eşec, Dan Diaconescu iese în câştig pentru că "va putea spune că l-au păcălit ciocoii". "Genul de electorat pasiv, care nu merge la vot, acum e convins să meargă la vot", a mai explicat Kivu, care mizează, în acest context, pe o prezenţă mai mare la urne, comparativ cu alegerile locale. (Andreea Udrea) Supărări la împărţirea locurilor Listele de candidaţi încă nu sunt bătute în cuie şi lucrurile nu decurg paşnic în niciuna dintre tabere. În ARD, senatorul PDL Mihail Hărdău este nemulţumit că în colegiul său din Cluj va candida Adrian Papahagi, de la Fundaţia Creştin-Democrată. E drept, ca deputat, nu ca senator. Hărdău însă spune că nu vrea ca în colegiul lui să vină oameni care nu sunt membri PDL şi ameninţă că, dacă i se impun candidaţi de tip " Dandanache", demisionează. În USL, Vasluiul a dat în clocot, după ce PSD şi-a desemnat candidat pe colegiul senatorial Bârlad, despre care liberalii înţeleseseră că li se cuvine. Aceeaşi problemă se înregistrează şi la Bistriţa-Năsăud. Uniunea mai înregistrează tensiuni şi la Timiş şi Iaşi, unde pesediştii înghit cu noduri la perspectiva de a ceda câte un colegiu de deputat către UNPR (mai precis pentru Maria Barna în Timiş şi pentru Tudor Ciuhodaru în Iaşi). CITIŢI ŞI:

• Elena Udrea, posibilă candidatură în Bucureşti? 38% intenţie de vot în colegiul câştigat în 2008
• Sondaj CSOP: USL scade sub 50%. VEZI cât de mulţumiţi sunt românii de activitatea Guvernului
• Vasile Blaga: Partenerii PDL vor primi 55-60 de locuri pe listele pentru parlamentare
• Democrat-liberalii au validat intrarea în ARD. Cristian Preda: Trebuie să fim solidari în PDL, corecţi în ARD şi necruţători cu USL
• Monica Macovei: "ARD vrea schimbarea clasei politice începând cu ea însăşi"
• Alianţa România Dreaptă s-a lansat azi. MRU: Să lăsăm deoparte orgoliile, să vorbim pe o singură voce
• USL scade şi în sondajele proprii