Marele actor Mircea Diaconu a murit la 75 de ani. Potrivit apropiaților, în ultima perioadă, Mircea Diaconu avea probleme de sănătate, el suferea de cancer de colon. Trupul neînsuflețit al marelui actor va fi depus luni, între orele 12.00 și 16.00, la Teatrul Nottara. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu s-a născut pe 24 decembrie 1949, în Vlădești. A fost ctor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București.

Debutul în cinematografie a avut loc în 1971, cu filmul Nunta de piatră, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Pița. În 1972, a fost angajat, de către Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra, unde a rămas până în 1982, când a devenit actorul Teatrului Nottara. A fost primul actor din România care și-a dat demisia, devenind liber profesionist (1990), pentru ca apoi să revină în teatru ca angajat în 2001.

Cariera lui Mircea Diaconu

În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.

Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.

La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).

A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.

Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011.

A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.

A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).

Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.

A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.

A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.

Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.

A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019).

A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.

La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii''.

La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti