Pământul, în pericol! Omenirea se confruntă cu riscul iminent de a depăși limitele ecosistemului planetei, ceea ce ar avea consecințe devastatoare dacă nu se iau măsuri urgente pentru stoparea pierderii biodiversității, avertizează experții. În această săptămână, liderii globali se reunesc la Cali, Columbia, în cadrul conferinței ONU Cop16 pe tema biodiversității, unde vor discuta soluții pentru a combate această criză globală. Oamenii de știință subliniază gravitatea situației, insistând că „nu mai este timp de pierdut” în fața acestui dezastru iminent.

Avertisment sumbru: Pământul, în pericol

„Suntem deja condamnați la pagube semnificative și ne îndreptăm într-o direcție care ne va aduce și mai multe”, spune Tom Oliver, profesor de ecologie aplicată la Universitatea din Reading. „Sunt foarte îngrijorat că schimbările negative ar putea fi foarte rapide”.

Din 1970, cercetările sugerează că populațiile de animale sălbatice au scăzut cu aproximativ 73%, o pierdere devastatoare care continuă să crească. Specii emblematice precum porumbeii voiajori, perușii din Carolina și țestoasele gigantice din Floreana au fost complet distruse din cauza activităților umane. Expertul Oliver subliniază că acest declin este o tragedie ecologică provocată de singura specie care a dus la extincția multor altele. El avertizează că această criză a biodiversității nu afectează doar speciile sălbatice, ci are și un impact direct asupra oamenilor, care depind de natură pentru hrană, apă și aer curat.

Impactul acestei crize este deosebit de îngrijorător pentru viitorul umanității. În următoarele două decenii, este probabil să asistăm la crize alimentare și la colapsuri multiple ale resurselor agricole din cauza pierderii biodiversității, avertizează Oliver. În raportul său din 2024, el indică faptul că declinul naturii ar putea duce la o scădere de 12% a PIB-ului în Marea Britanie, cu efecte catastrofale asupra polenizării culturilor, pescuitului și managementului resurselor de apă. Acest peisaj sumbru semnalează intrarea într-o eră a extincției în masă, în care viitorul rămâne extrem de incert.

Oamenii de știință spun că activitatea umană a împins lumea în zona periculoasă în șapte din cei opt indicatori ai siguranței planetei

Într-un scenariu de continuare a tendințelor actuale, pierderea biodiversității va accelera, ducând la un viitor în care tot mai multe specii vor supraviețui doar în captivitate, cum ar fi în grădini zoologice. Degradarea mediului nu afectează doar natura, ci agravează și inegalitățile sociale, generând conflicte pentru accesul la resurse limitate. Dr. Andrew Terry, director de conservare la ZSL, subliniază că deja ne confruntăm cu foamete și migrații cauzate de schimbările de mediu, iar pe măsură ce resursele precum apa și hrana devin mai rare, aceste conflicte vor crește, iar problemele de sănătate se vor intensifica în special în orașe, din cauza căldurii extreme și a poluării.

Ecosistemele de pe Pământ se apropie de puncte critice, unde pierderile de biodiversitate pot duce la schimbări ireversibile, avertizează experții. Terry atrage atenția că astfel de schimbări pot transforma pădurile tropicale bogate în savane uscate sau pot altera complet curenții oceanici, cu efecte devastatoare asupra umanității. Aceste schimbări funcționale majore ar reduce dramatic rezistența ecosistemelor, afectând capacitatea lor de a susține viața și de a furniza resurse esențiale pentru oameni.

O pierdere a legăturii cu Pământul

Peste tot în lume, oamenii observă cum natura și speciile dispar într-un ritm alarmant, într-o perioadă de doar câteva generații. Tonthoza Uganja, expert în restaurarea terenurilor din Malawi, vorbește despre impactul devastator al acestei schimbări asupra comunității sale din satul Yesaya. Oamenii din această zonă, care se bazau pe pădure pentru hrană și adăpost, au văzut cum abundența naturii s-a redus dramatic. Uganja, care finalizează un doctorat în sisteme agricole și schimbări climatice, descrie schimbările ca fiind „extraordinare” și „nebunești”.

Uganja subliniază că pierderea biodiversității afectează direct mijloacele de trai ale oamenilor. „Deși pierderea biodiversității pare un fenomen complex, la baza acesteia se află viața noastră de zi cu zi”, spune ea. Raportul Ipbes, la care Uganja a contribuit, avertizează că o viziune economică orientată exclusiv către creștere a ignorat beneficiile profunde ale naturii, inclusiv cele spirituale, culturale și emoționale. Conectivitatea noastră cu Pământul se pierde odată cu biodiversitatea, un aspect care afectează nu doar natura, ci și umanitatea în esența ei.

În Malawi, amenințările se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice, care fac ca pierderile de recolte să fie tot mai frecvente. „Schimbările climatice aduc o undă de șoc imensă pentru comunități”, spune Uganja. Ea avertizează că suntem pe punctul de a depăși limitele naturale ale Pământului. „Nu am ajuns încă acolo, dar suntem foarte aproape de marginea acestei prăpăstii”, adaugă ea.

Criza biodiversității trebuie tratată la fel de urgent ca și criza climatică

Oamenii de știință susțin că pierderea biodiversității trebuie abordată cu aceeași urgență ca și criza climatică, chiar dacă aceasta din urmă primește mult mai multă atenție. Alexandre Antonelli, director științific la Grădina Botanică Regală Kew din Londra, observă totuși o schimbare de perspectivă. El spune că tot mai mulți lideri politici și corporativi încep să recunoască gravitatea crizei biodiversității și să fie interesați de măsuri concrete pentru a o stopa, un lucru rar întâlnit în urmă cu câțiva ani.

Conferința Cop16 reprezintă o oportunitate esențială pentru guvernele din întreaga lume de a compara și evalua acțiunile propuse pentru protejarea biodiversității. Până acum, niciunul dintre obiectivele globale legate de protejarea naturii nu a fost îndeplinit, iar acest lucru trebuie să se schimbe rapid, avertizează experții. Mike Hoffman de la ZSL subliniază că nu este suficient să documentăm pierderile în biodiversitate – trebuie să acționăm acum, colaborând cu guverne, ONG-uri și comunități locale pentru a schimba direcția.

Un aspect important de discutat la Cop16 este dacă țările dezvoltate își vor respecta promisiunea de a contribui financiar pentru protejarea biodiversității în statele mai puțin dezvoltate. Oliver, un expert în biodiversitate, consideră că schimbarea viziunii asupra lumii, a economiei și a modului de educație este esențială pentru a opri degradarea mediului. El atrage atenția asupra nevoii de umilință în relația noastră cu natura și de restabilire a valorilor pro-natură, fără de care nu vom reuși să prevenim distrugerea continuă a ecosistemelor.

Restaurarea naturii nu este un „lucru bun”

Multe guverne nu prioritizează restaurarea naturii, iar acest lucru este evident în reducerile bugetare. În august, un studiu a demonstrat că specii sălbatice precum fluturii, albinele și liliecii beneficiază de pe urma programelor agricole prietenoase cu mediul din Regatul Unit. Totuși, în septembrie, s-a anunțat că guvernul laburist va tăia 100 de milioane de lire sterline din bugetul alocat agriculturii sustenabile pentru a acoperi un deficit bugetar masiv. Această decizie a stârnit îngrijorări în rândul ecologiștilor și cercetătorilor.

Profesorul Rob Brooker, expert în științe ecologice, subliniază că biodiversitatea nu este doar un lux, ci un element esențial pentru combaterea schimbărilor climatice, sănătatea globală și producția alimentară durabilă. El avertizează că, fără acțiuni rapide, planeta va deveni tot mai sărăcită în resurse, cu un impact direct asupra calității vieții. Vom asista la un număr tot mai mare de persoane afectate de foamete, care trăiesc într-o lume instabilă climatic și marcată de fenomene meteorologice extreme.

Profesorul Rick Stafford, de la Universitatea Bournemouth, și-a exprimat frustrarea legată de declinul biodiversității pe care l-a observat personal. În urmă cu 20 de ani, rechinii erau prezenți pe recifele din Indonezia, dar astăzi au dispărut complet. Absența lor are efecte devastatoare asupra ecosistemelor marine, cum ar fi recifurile de corali, care susțin viața a milioane de oameni prin asigurarea hranei. Stafford avertizează că, dacă nu acționăm imediat, vom atinge punctul în care biodiversitatea nu va mai putea fi recuperată, cu consecințe dramatice pentru societatea umană, potrivit The Guardian.