Comisia UE este nevoită să-și revizuiască în jos estimările privind creșterea așteptată în zona euro în 2024, PIB-ul crescând cu doar 0,8% (de la procentul de 1,2% indicat în noiembrie) și cu 1,2% în 2025 (de la 1,6%).

Stagnarea generală din 2023, determinată în special de Germania, s-a tradus într-un impuls slab la începutul anului, specialiştii estimând o accelerare treptată pe tot parcursul anului. Creșterea salariilor reale și rezistența pieței muncii ar trebui să susțină redresarea consumului. PIB-ul va crește în toate țările UE.

În previziunile Comisiei Europene "Incertitudinea continuă să rămână excepțional de mare, într-un context de tensiuni geopolitice extinse și cu riscul unei prelungiri suplimentare a crizei din Orientul Mijlociu", a declarat comisarul UE pentru economie şi afaceri, Paolo Gentiloni, prezentând datele. Aceste estimări sunt ''înconjurate de incertitudine'' din cauza continuării tensiunilor geopolitice și a riscului unei noi prelungiri a conflictului din Orientul Mijlociu.

În acest moment executivul UE estimează că creșterea costurilor transportului maritim, ca urmare a perturbărilor comerciale din Marea Roșie, va avea doar un impact marginal asupra inflației. Cu toate acestea, întreruperile suplimentare ar putea cauza noi blocaje de aprovizionare, care ar putea sufoca producția și ar putea duce la creșterea prețurilor, scrie avvenire.it.

Creșterea din zona euro

Vești bune pe frontul inflației, cu estimările de iarnă care le corectează pe cele de toamnă în scădere: noile cifre indicând 2,7% în zona euro și 2% în Italia în anul 2024, iar 2,2% și 2,3% în 2025. Într-un  discurs pe care l-a ţinut la Comisia Economică și Comisia pentru afaceri monetare a Camerei Europene, Președintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat că datele ''confirmă procesul de dezinflație în desfășurare'', proces care va continua și în 2024. În ceea ce privește ratele dobânzilor, președintele BCE a asigurat ''vom continua să urmăm o abordare dependentă de date pentru a determina nivelul și durata restricției''.

Pe scurt, înainte, fără grabă, dar cu mare grijă.  Prima reducere a ratei, conform celor mai fiabile prognoze, va fi în primăvară, însă Lagarde nu a dat mai multe detalii. ''Suntem încrezători că din punctul de vedere al direcției ne îndreptăm în timp util către un 2% , numai că în acest moment nu avem date suficiente pentru a fi siguri de soliditatea'' acestui rezultat ''și nu vrem să riscăm o inversare''. Cu acest prilej, Lagarde a lansat și un apel pentru consolidarea uniunii monetare.

''Moneda noastră unică este mai puternică ca niciodată. Următoarele alegeri europene vor fi o oportunitate pentru un program ambițios de consolidare pentru că ''primii 25 de ani ai monedei unice au fost un succes, însă nu au fost atinse toate obiectivele uniunii monetare”, a explicat preşedintele BCE.

Consumul privat s-a moderat, iar investițiile au suferit o încetinire

În Italia, estimările sunt în linie cu cele din restul zonei euro, creșterea fiind de 0,7% , față de procentul de 0,9% indicat în estimările din noiembrie. S-a confirmat însă cifra de 1,2% pentru 2025. Potrivit Comisiei, în Italia ''producția economică va continua să crească lent în 2024 şi se aşteaptă ca puterea de cumpărare a familiilor să beneficieze de pe urma dezinflație și de creșterea salariilor''.

Şi ''investițiile urmează să se redreseze, stimulate de proiecte de infrastructură finanțate de guvern și PNRR''.. Revizuire în scădere și pentru datele aferente anului 2023, creșterea oprindu-se la 0,6% ''puțin sub previziunile de toamnă, întrucât consumul privat s-a moderat, iar investițiile au suferit o încetinire notabilă, pe fondul creșterii costurilor de finanțare și a eliminării treptate a creditelor fiscale pentru renovarea locuinţelor'', explică Comisia. (Traducerea-Rador)