Încrengăturile de interese pentru pădurile României

Încrengăturile de interese pentru pădurile României

Proiectul WATCH PR – Watchdog – Advocacy – Transparență – Corectitudine – Harta Politicii Românești este o inițiativă derulată de Asociația Casa Bună în parteneriat cu Asociația RISE Project. Cu un scop clar și ferm, acest proiect are la bază principii fundamentale ale responsabilității, transparenței și respectării obligațiilor. Cu toate că meritocrația pare încă o utopie în sfera funcțiilor publice, eforturile depuse în cadrul acestui proiect urmăresc să schimbe acest tablou și să promoveze o societate în care competența și integritatea sunt apreciate la justa lor valoare. Articolul de mai jos este un mesaj direct din partea Asociației Casa Bună, adresat tuturor cititorilor care își doresc, la fel ca voluntarii WATCH PR, transparența și corectitudine pe harta politicii românești. (P)

Implică-te, citește și semnează cele două petiții de la finalul articolului!

Odată, codrul era frate cu românul, însă azi românul nu prea mai e frate cu el. Tăietori, silvicultori corupți, politicieni și companii își dau de zeci de ani drujba din mână în mână pentru a rade ce mai e de ras din întinderile verzi ale României.

Pădurea e „aurul verde”, „plămânul verde”, „comoară a naturii” – știți și voi toate clișeele astea cu care am crescut și care azi sunt mai mult în imaginația copilăriei noastre.

În realitate, codrii dispar pe zi ce trece. Cu o viteză de 3 ha pe oră, conform Greenpeace. Iar aerul nostru devine tot mai toxic, îmbâcsit și coclit la fel ca mediul politic și social. Nu ducem lipsă de activiști de mediu, oameni dedicați trup și suflet, care-și pun chiar viața în pericol pentru a descoperi fărădelegile și a opri defrișările. Însă în ciuda tuturor eforturilor, pădurea dispare pe zi ce trece iar mafia își vede de treabă mai departe. Și când copacii mor, murim și noi.

Vă provocăm să descoperiți asemănările din biografiile pe scurt ale celor de mai jos. Și apoi, vă rugăm să semnați petițiile de la final, e important!

Nicu Marcu este faimos pentru mandatul său catastrofal și incredibil de bine plătit de la ASF. Câștiga 25.000 de EUR brut pe lună. Câștiga, așadar, de 48 de ori mai mult decât cei mai mulți dintre angajații din România. A terminat facultatea la 29 de ani, are studii la unele dintre cele mai dubioase instituții de “învățământ”/securitate. Soția sa s-a angajat pe un salariu aproape triplu la finanțe, în timp ce el era șef la ANAF. Sinecurile în care a fost pus domnul Marcu sunt șocante. În timp ce era Președinte al Consiliului Național de Integritate, încasa bani din alte 5 locuri de la stat.

Ioan Cristian Chirteș este șeful Comisiei de Control al SRI-ului din Parlament. Pare a fi ubicuu, în timp ce lucra la Mureș, făcea două facultăți, una la Ploiești și una la Cluj. Are, și el, la fel ca și domnul Marcu, o diplomă la Colegiul Național de Apărare. De asemenea, are soția angajată într-o sinecură la stat – la ANRE – și niște declarații de avere care în mod normal ar fi trebuit să ducă la multe demisii în interiorul Agenției Naționale de Integritate. “Firesc” pentru șeful unei comisii de control, este vulnerabil, numele său apărând în scandalul sinecurilor de la Apele Române, trei dintre numiri trecând prin cabinetul lui.

Domnul Nedelcu Corvin, în 1989, era ofițer la Ministerul Comunist al Apărării Naționale. Apoi a trecut în serviciile secrete la pază și protecție. În 2001 s-a pensionat oficial, la 35 de ani. Devine consilier juridic la o întreprindere de stat în domeniul forajului petrolier, cunoscut a fi fost foarte căpușat. Face și el cursurile Colegiului Național de Apărare și, cu experiență zero, devine vicepreședinte la o companie de stat care se ocupă de vinuri.

Apoi, devine director general la o firmă de intermedieri financiare, alt domeniu în care are zero experiență. Firma era deținută de un tânăr de 28 de ani, devenit inspector de integritate de la Agenția Națională de Integritate. În 2009, trece iarăși, cu zero experiență, consilier clasa I și, imediat, Secretar General Adjunct la Ministerul Dezvoltării și, după 2 luni, Secretar General la Ministerul Tineretului și Sportului (cea mai mare funcție posibilă într-un minister), deși își făcea cursurile de Înalt Funcționar Public în aceeași perioadă. În 2012, devine inspector guvernamental și este transferat la Ministerul Transporturilor. Între 2014 și 2016 există o gaură în CV.

El uită că a lucrat pentru Romprest în perioada asta. Romprest este firma aceea salubritate, recunoscută pentru cinstea sa, cu contracte miracoloase cu PSD. Uită să treacă și firma European Money Strategy, firmă de consultanță în management pe care o deține și care, în toată perioada în care a fost înalt funcționar public și la Romprest, a explodat de contracte.

Brusc, în 2016 devine consilier de cabinet al vicepreședintelui de asigurări de la ASF, alt domeniu în care, conform CV-ului official, are zero experiență și apoi Director la Fondul de Garantare al Asigurărilor, pe un salariu de 7.000 de EUR pe lună. În 2019, odată cu revenirea PNL la guvernare, devine consilier al ministrului Transporturilor și apoi Secretar General Adjunct la același minister. Din 2021, devine Secretar General, adică cel mai important funcționar public la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor – un alt domeniu cu care, aparent, nu are nici în clin nici în mânecă. În 2022 a câștigat 638.680, din 6 locuri de la stat.

Ce au în comun cei trei de mai sus? Primii doi au fost directori la Romsilva. Cel de-al treilea reprezintă statul în Consiliul de Administrație al Romsilva.

Președintele Romsilva este Apostu Adrian Dănuț este asociatul celebrului Sarkany Arpard în două firme, MARSENSMART S.R.L. și HCR S.R.L. Despre afacerile de vânătoare ale domnului Sarkany s-a scris de mai multe ori. La HCR mai este un asociat, domnul  directorul de la Regia Publică Locală a Pădurilor din Piatra Craiului. Rozorea apare pe lista vânătorilor lui Dragnea, împreună cu Constantin Niță, condamnat penal și fost președinte al PSD Brașov, în documentele publicate de RISE Project. Piatra Craiului este unul dintre locurile cele mai devastate de tăieri ilegale. Soția domnului Rozorea lucrează de cel puțin 14 ani la Ministerul Economiei și Turismului. Soțul a câștigat de la stat, în 2021,  276.000 de lei și de la HCR (firmă construită pe fonduri europene) alți 1.739.300 lei. Despre legăturile dintre Sarkany și diverși miniștri ai mediului s-a scris repetat în presă, la fel cum s-a scris și despre interesele enorme pe care le are acesta în vânătoare. În 2019, Apostu îi datora lui Arpard 70.000 de EUR. Legăturile dintre Apostu, Rozorea și profesorii de la Universitatea Transilvania Brașov (UTB) care fundamentează deciziile de vânătoare în zonă sunt și ele înfiorătoare.

În România, tăierile ilegale sunt norma și nu excepția. Interesele mafiei lemnului sunt enorme, iar amestecul de servicii secrete, biserică, politică și infractori este înfricoșător. Romsilva are nevoie de o reformă dramatică. 

Noi, în proiectul civic Watch PR, am cercetat aceste tipuri nereguli și multe altele, care amenință pădurile din România. Am lansat două petiții menite să ajute salvarea pădurilor, iar cu ajutorul oamenilor implicați civic, vrem să luptăm pentru ele în Parlament. 

Click pe textele petițiilor de mai jos, semnează-le și dă-le mai departe!

  1. Petiție online privitoare la salvarea Pădurilor Bătrâne din Românie prin includerea acestora în zone de non-intervenție – amendarea Legii nr.46/2008 privind Codul silvic sau promovarea unei legi distincte, care să reglementeze acest aspect.
  2. Petiție online privitoare la desemnarea aleatorie de către autoritatea de mediu implicată în emiterea actului de reglementare a expertului de mediu, care urmează să elaboreze studiile ce stau la baza respectivului act de reglementare – amendarea sub acest aspect a Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

— Proiectul WATCH PR – Watchdog – Advocacy – Transparență – Corectitudine – Harta Politicii Românești este derulat de Asociația Casa Bună în parteneriat cu Asociația RISE Project și beneficiază de o finanțare în valoare de 149.800 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Ne puteți urmări și pe Google News