La Casa Albă e instalat deja un „autoritar” care sfidează Constituția, scrie George F. Will în The Washington Post, arătând că sperietoarea cu Trump este o idee eronată.

Joe Biden, un autoritar recidivist. O serie de Cassandre intoxicate cu prea multă cofeină continuă să prezică o viitoare dictatură „autoritară” și anticonstituțională a lui Donald Trump. În privința viitorului apropiat ele se înșală, dar asta din cauză că, printre altele, au interpretat eronat trecutul apropiat, potrivit WP.

Biden, un autoritar recidivist

În plus, ele par să uite, sau se arată prea puțin reticente față de comportamentul succesorului lui Trump: la fel ca Trump, Joe Biden este un autoritar recidivist, ținut și el în frâu în principal de instanțe.

Când Trump dispunea de puterea prezidențială nu a putut nici măcar să-și construiască zidul de la frontieră. (Trump amenințase să ridice un zid la frontiera cu Mexicul, n. red.) Dar, data viitoare, după cum avertizează ghicitorii înfierbântați, întregul aparat federal, care în general îi este potrivnic, va deveni brusc supus.

Un asemenea spirit alarmist, care, evident, le provoacă unora frisoane de plăcere, abate atenția de la disprețul similar pe care Trump și Biden îl manifestă față de lege.

Disprețul față de lege al lui Biden

Momentele comportamentului anticonstituțional al lui Trump au fost pe larg relatate și deplânse. Ale lui Biden, mai puțin, deși ele (de exemplu suspendarea evacuării forțate a chiriașilor, obligativitatea vaccinării, ștergerea datoriilor studențești), precum și corecțiile judiciare aferente, au fost frecvente.

Acum, să examinăm neglijarea disprețului manifestat de el față de Legea reformei posturilor federale vacante (Federal Vacancy Reform Act, n. red.) și complicitatea apatică a majorității din Senat.

Președintele are dreptul deplin de a-i numi pe principalii funcționari din guvernul federal fără recomandări prealabile din partea Senatului. Senatul are dreptul deplin de a-i confirma – sau de a-i respinge – pe cei numiți și, într-o oarecare măsură, poate condiționa autoritatea președintelui solicitând anumite calificări pentru un post anume.

Biden, autoritar și impertinent

În martie trecut, Biden a numit-o pe Ann Carlson în funcția de șefă a Administrației Naționale a Siguranței Traficului Rutier (NHTSA). Două luni mai târziu, când a fost clar că Senatul nu o va confirma, Biden și-a retras nominalizarea. Dar la mai puțin de cinci săptămâni după aceea, el a numit-o pe Carlson administrator interimar.

Se prea poate ca acest gest impertinent să nu fi fost de durată, dat fiind faptul că o lege din domeniu, Vacancy Act, prevede ca termenul rămânerii în funcție să fie de 210 zile or, acesta expirase pe 26 decembrie. Mai mult Curtea Supremă a susținut că legea interzice “oricărei persoane nominalizate pentru ocuparea vreunui post vacant să exercite atribuțiile respectivului post în calitate interimară”.

Biden, a cărui indiferență față de aceste ilegalități este… trumpiană, nu se arată impresionat nici de alte prevederi ale unei legi care ar fi descalificat-o de la sine pe dna Carlson. /.../

Preferințele, deasupra legii. Nici Biden, nici Trump nu au fost primul președinte „autoritar”

Un asemenea comportament nu este nou. Președinți care s-au bazat pe propriile preferințe punându-se deasupra legii au existat și înaintea vandalismelor constituționale ale lui Biden și Trump. De exemplu, în 1997 președintele Bill Clinton declara: “Am făcut tot ce am putut ca să cooperez cu Senatul SUA într-un mod cât mai constituțional. Dar...”

Dar. Din cauză că Senatul nu i-ar fi confirmat persoana nominalizată de el în fruntea Diviziei pentru Drepturi Cetățenești din cadrul Departamentului Justiției, Clinton l-a numit – absolut neconstituțional - pe Bill Lann Lee asistent „interimar” permanent al procurorului general /.../.

Poate că din cauza scandalului provocat de Cruz (Ted Cruz, senator republican din Texas, n. red.) când el a atras atenția asupra lui Carlson, și în pofida respingerii de către democrații din Senat a propunerii lui de a i se îngheța fondurile, doamna în cauză și-a părăsit funcția pe 26 decembrie.

Satisfacția adusă de această mică victorie în privința respectării Constituției ar trebui totuși temperată de regretul că respectivul respect și legalitatea în general au devenit de-acum concepte contestate.

(Articol de George F. Will; Traducerea: Alexandru Danga, RADOR RADIO ROMÂNIA)