Primul președinte post-decembrist, Ion Iliescu, alături de Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, inculpați în Dosarul Revoluției, au contestat Decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București.

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ICCJ) au stabilit primul termen dosarul Revoluției din 1989. Dosarul se află în stadiul de cameră preliminară.

A fost stabilit primul termen în Dosarul Revoluției

Primul președinte post-decembrist, Ion Iliescu, alături de Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, inculpați în Dosarul Revoluției au contestat Decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București. CAB a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriu, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Astfel, s-a dispus începerea judecății.

Potrivit informațiilor depuse de procurori în Dosarul Revoluției, Ion Iliescu este acuzat că a indus în eroare opinia publică în mod constant, sistematic, prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate. Prin urmare, arată procurorii, fostul președinte prin acțiunile întreprinse a amplificat psihoza generalizată a terorismului.

Psihoză care a dus la uciderea a unui număr de 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Au murit peste 857 de persoane

„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi  şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, potrivit portalului online al instaței de judecată.

Gelu Voican Voiculescu al doilea inculpat în Dosarul revoluției

În ceea ce-l privește pe Gelu Voican Voiculescu, procurorii au reținuti că, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN a urmărit menținerea și consolidarea puterii politice. Ca în cazul fostului, președinte, Voiculescu este acuzat că a indus în eroare în mod sistematic opinia publică prin aparițiile sale televizate.

Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar alCFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Inculpații beneficiază de prezumpția de nevinovăție

Generalul în retragere Iosif Rus este, de asemenea, inculpat în Dosarul Revoluției. În calitate de comandant al Aviației Militare, Rus a indus în eroare, în mod sistematic, opinia publică prin ordinele sale militare.

„Inculpatul general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 - 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”.

De menționat este faptul că în această fază a procesului penal reprezintă, portrivit Codului de procedură penală, inculpații beneficiază de principiul prezumpției de nevinovăție. Dosarul Revoluției a fost instrumentat de Cătălin Ranco Pițu, procuror militar în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casați și Justiție, Secția Parchetelor Militare. Rechizitoriul poate fi accesat de publicul larg pe portalul just.ro la secțiunea Documente.