Temperaturile extreme din această perioadă vin cu riscuri, avertizează specialiștii. Aceștia arată care sunt indiciile după care se recunoaște hipertermia, dar și insolația, care în cazuri extreme poate duce chiar la deces.

Hipertermia sau supra-încălzirea corpului survine atunci când organismul nu mai poate elibera suficientă căldură pentru a-și menține o temperatură normală.

Simptomele hipertermiei

Când mediul înconjurător este mai cald decât ​​interiorul corpului, aerul exterior este prea cald sau umed pentru a accepta  căldura din piele și pentru a evapora transpirația. Astfel organismul este împiedicat să-și elibereze căldura.

Tipurile de hipertermie și simptomele asociate includ:

• Căldură și oboseală. Acest stadiu de hipertermie se caracterizează prin: transpirație excesivă, epuizare, spumă la gură, crampe musculare, spasm și durere, durere de cap sau o ușoară greaţă.
• Extenuare de la căldură. Excesul de căldură, lăsat netratat, poate duce la accident vascular cerebral de căldură, condiție care pune viața în pericol. Simptomele de epuizare a căldurii includ: piele rece, palidă, umedă, puls rapid dar slab, greață, vărsături și diaree, durere de cap, crampe musculare, epuizare, slăbiciune, sete intensă, ameţeală, urinare mai puțin frecventă și urină întunecată, dificultăți de atenție sau concentrare, umflarea ușoară a picioarelor și a gleznelor sau a degetelor și a mâinilor, leșin temporar sau pierderi de cunoștință, accident vascular cerebral.

Când corpul ajunge la 40 de grade, apare șocul hipertermic

Se consideră că o persoană suferă de insolație atunci când temperatura corpului atinge 40 grade Celsius sau peste. Insolația survine în urma expunerii prelungite la temperaturi ridicate sau activității fizice desfășurată pe vreme caldă.

Leșinul poate fi primul semn de insolație sau șoc hipertermic. Alte manifestări includ: dureri trepidante de cap,  amețeli și stare de confuzie, lipsa transpirației, piele uscată, caldă și roșie, slăbiciune și crampe musculare, greață și vărsături, bătăi rapide ale inimii (puternice sau slabe), respirație rapidă și superficială, modificări de comportament, cum ar fi confuzie sau dezorientare, convulsii și chiar pierderea conștienței.

Insolația poate duce la o serie de complicații, care includ:

• Leziuni ale organelor vitale. Fără un răspuns rapid la temperatura corporală scăzută, insolația poate provoca inflamarea creierului sau a altor organe vitale, ceea ce poate duce la leziuni permanente.
• Moarte. Fără un tratament prompt și adecvat, insolația poate fi fatală.

Temperatura maximă suportată de corpul uman

Cea mai mare temperatură pe care care corpul uman o poate tolera este așa-numita temperatură a bulbului umed de 35 de grade Celsius, conform unui studiu din 2020 din revista Science Advances. Nu este aceeași cu temperatura aerului raportată în prognozele meteo.

O temperatură a bulbului umed este măsurată de un termometru acoperit cu o cârpă înmuiată cu apă. Ea în calcul atât căldura, cât și umiditatea. Aceasta din urmă este importantă întrucât, cu cât mai multă apă în aer, cu atât este mai greu ca transpirația să se evapore de pe corp răcind o persoană.

Dacă umiditatea este scăzută, dar temperatura este ridicată sau invers, temperatura bulbului umed probabil nu se va apropia de punctul de vârf al corpului uman, arată Colin Raymond, cercetător postdoctoral la Jet Propulsion Laboratory al NASA, potrivit Live Science.

Dar când atât umiditatea, cât și temperatura sunt foarte ridicate, temperatura bulbului umed poate trece spre niveluri periculoase. De exemplu, când temperatura aerului este de 46,1 C și umiditatea relativă este de 30%, temperatura bulbului umed este de numai aproximativ 30,5 C. Dar când temperatura aerului este de 38,9 C și umiditatea relativă este de 77%, temperatura bulbului umed este de aproximativ 35 C, potrivit Antena3.