Justitie
Dosarul mită la Aeroportul Otopeni. Motivarea Tribunalului București în cazul lui Cătălin Lăscuț, „regele duty-free-urilor”. Acesta încheiase un acord de recunoaștere a vinovăției
Aeroportul Henri Coandă. Sursa: Arhiva EVZ Zilele trecute, Tribunalul București a respins acordul încheiat de Direcția Națională Anticorupție cu Lăscuț Cătălin, unul dintre inculpații din dosar, acuzat de trafic de influență și luare de mită. La momentul declanșării cercetărilor, procurorii DNA anunțau că mita era de 22 de milioane de euro.
Lăscuț a recunoscut că a pretins de la unul dintre martorii din dosar, suma de 100.000 de euro, pentru a intermedia prelungirea contractelor de închiriere cu șase luni, în cazul unor spații comerciale din incinta Aeroportui Internațional Henri Coandă, unde funcționează mai multe magazine duty free.
În acordul de recunoaștere a vinovăției semnat cu DNA, procurorii anticorupție arată că Lăscuț a fost de acord să își reducă pretențiile la suma de 30.000 de euro, dar că în cele din urmă a fost de acord cu suma de 50.000 de euro, propusă de martor, care acceptase deja să lucreze pentru procurori.
La finalul anchetei, Lăscuț a fost de acord să semneze un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, pedeapsa fiind stabilită între limitele de doi ani și șase luni și trei ani.
Tribunalul București a respins acordul
În motivarea sentinței Tribunalului București, studiată de EVZ, judecătorul de caz nu a vrut să parafeze acest acord deoarece a ajuns la concluzia că pedeapsa este ”nejustificat de blândă”.
”Cu toate acestea, instanţa apreciază că pedepsele cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare ... Astfel, din cuprinsul referatului întocmit de procurorul care a încheiat acordul cu privire la limitele supuse avizării procurorului ierarhic superior rezultă că se solicită avizarea limitelor încheierii acordului doar în ceea ce privește pedeapsa rezultantă, procurorul propunând ca limite ale negocierii o pedeapsă rezultantă între 2 ani și 6 luni și 3 ani închisoare, fără a se referi la limitele negocierii privind pedepsele pentru fiecare infracțiune în parte. Instanța apreciază că se impunea ca procurorul să propună limite ale pedepselor între care să se poarte negocierile pentru fiecare infracțiune în parte”, se arată în sentință.
Trebuia condamnat cu executare
Magistratul de la Tribunalul București a intrat și pe fondul dosarului și a ajuns la concluzia că Lăscuț ar fi trebuit condamnat la închisoare cu executare, deoarece suspendarea pedepsei ”nu este de natură a asigura îndeplinirea scopului constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”.
”Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere, pe lângă aspectele legate de gravitatea concretă a infracțiunilor săvârșite, astfel cum au fost expuse anterior, și elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunilor, ce conduc la concluzia rezonabilă că afacerile în care este implicat inculpatul și legăturile personale ale acestuia cu diferite persoane, astfel cum transpar din actele și lucrările dosarului, îi pot conferi oportunitatea de reiterare a conduitei infracționale, impunându-se astfel îndepărtarea temporară a sa din societate, respectiv din mediul în care își desfășoară activitatea. Mai mult decât atât, în ceea ce privește funcția de exemplaritate a pedepsei, trebuie avut în vedere și impactul social produs de săvârşirea unor fapte de natura celor care fac obiectul cauzei, dar și anvergura fenomenului corupției în societatea românească la acest moment. Pentru aceste considerente, instanța apreciază că nu este oportună nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, astfel cum s-a stabilit prin acord”, se mai arată în sentința Tribunalului București.
Recomandările noastre
