Numele președintelui Klaus Iohannis a dispărut de pe lista candidaților pentru funcția de secretar general NATO. Mandatul actualului șef al Alianței, Jens Stoltenberg, urmează să se încheie în toamna anului viitor. În locul său, membrii NATO iau în considerare să propună la conducere o femeie. Informația a apărut într-un articol publicat de New York Times despre negocierile politice care se duc în culise.

Klaus Iohannis, al cărui nume a fost vehiculat timp de mai multe luni pentru preluarea conducerii NATO, nu se mai află printre candidați. Președintele României nu pare să aibă vreo șansă serioasă pentru preluarea mandatului de secretar general de la Jens Stoltenberg, în toamna viitoare.

Informația a fost prezentată în publicația New York Times care citează oficiali americani familiarizați cu negocierile din culisele alianței. Potrivit surselor citate, de această dată, aliații iau în considerare nominalizarea unei femei. Acestea au avertizat, însă, că deși sunt vehiculate mai multe nume, negocierilor sunt abia la început, astfel că mulți dintre cei nominalizați acum vor dispărea de pe listă, în urma negocierilor.

În cadrul acestor negocieri, Statele Unite nu propun un candidat propriu. Aceasta deoarece un general american este, tradițional, comandantul suprem aliat al Europei. În plus oficialii americani au, de fiecare dată, un cuvânt greu în luarea deciziilor.

Trebuie spus că ultimii doi şefi ai NATO, Jens Stoltenberg din Norvegia şi Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi şefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă de urmat.

Washingtonul şi Bruxellesul doresc ca viitorul secretar general să fie desemnat înainte de următoarele alegeri prezidenţiale americane programate pentru luna noiembrie 2024.

Lista potențialilor candidați la conducerea NATO

Un potențial candidat, cu șanse mari, este Chrystia Freeland (foto), în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei. În vârstă de 54 de ani, aceasta este căsătorită cu un reporter The New York Times, și a fost ministru de externe al Canadei. Cunoaște mai multe limbi străine, între care franceza, engleza, italiana, ucraineana și rusa, iar avantajul ei este că a condus a condus ministere complicate. De asemenea are abilități de comunicare și, ar fi cel dintâi secretar general de origine canadiană care ar conduce NATO.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră. Deşi europenii încă nu s-au coalizat pentru a susține cun singur candidat, există mai multe variante de luat în seamă. Printre numele vehiculate este cel al lui Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, al Zuzanei Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi al Kolindei Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020. Aceasta din urmă a mai fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.

Marea Britanie are un candidat propriu, în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru Apărare. El a rămas în această funcţie în ciuda schimbărilor la nivel guvernamental pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, dar și pentru a-și spori şansele la un mandat în conducerea NATO. Londra își dorește o astfel de funcție în contextul angajamentului său post-Brexit în lume.

Viitorul secretar general va avea o misiune dificilă

Este evident că indiferent cine va prelua acest post, de la Jens Stoltenberg, va avea o misiune dificilă, în contextul tensiunilor cu Rusia. Este unul dintre cele mai critice momente din istoria alianței, iar războiul declanșat de Rusia în Ucraina presupune mai multe trupe NATO pe frontiera de est a alianței.

În plus noul secretar general se va confrunta și cu alte provocări precum venirea unor noi membri, Suedia şi Finlanda, dar și noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea diferitelor poziții ale statelor membre și în articularea unei poziții comune în fața fiecărei provocări.

Drept urmare, având în vedere numeroasele probleme, dacă negocierile vor fi dificile, nu este exclus ca aliații să decidă prelungirea pentru a doua oară a mandatului lui Stoltenberg, cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.