Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, estimează că este posibilă, la începutul anului viitor, digitalizarea cazierului judiciar. În plus, până la sfârșitul anului 2023, este dorită identitatea digitală, care prevede o autentificare simplă, cu recunoaştere facială.

Sebastian Burduja a explicat că toți parlamentarii care au susținut legea interoperabilității, obligă instituțiile statului să comunice între ele și să înțeleagă că datele românilor nu mai aparțin unei instituții, aparțin românilor. Așadar, instituțiile sunt obligate să le pună la dispoziția altor instituții, de unde românii cer servicii publice. „Asta este filozofia de bază a interoperabilității”, susține ministrul Digitalizării.

Așadar, Ministerul Digitalizării lucrează împreună cu alte ministere pentru acest lucru. De exemplu, în Ministerul de Interne, se vrea digitalizarea cazierul judiciar. Astfel, eliberarea documentului va deveni o chestiune simplă pe care o poți rezolva din confortul propriei case.

„Nu e niciun motiv pentru care ar trebui să nu putem elibera un extras digital din cazierul judiciar. Suntem pe drumul cel bun, ne dorim integrarea cu Ghiseul.ro, rămâne să convingem Ministerul de Interne să accepte metoda prin care fiecare dintre noi ne autentificăm în Ghiseul.ro. Speranța noastră este ca într-un termen scurt, poate finalul acestui an, poate prima parte a anului viitor, să puteți să intrați pe Ghiseul.ro și să vă scoateți acest cazier judiciar”, a arătat Burduja la o dezbatere cu tema „Europa Digitală, România Încotro”.

Ce se întâmplă cu identitatea digitală

Implementarea identității digitale este un proiect în valoare de 20 de milioane de euro. Este vorba despre recunoașterea facială a românilor în raport cu statul de pe orice platformă a României de servicii publice. În acest context, Burduja susține că ministerul pe care îl conduce se așteaptă la un progres bun în următoarele luni, în următorul an de zile.

De asemenea, sunt și alte proiecte în implementare la ministerele de linie. Este vorba despre Ministerul de Interne, și la Ministerul Educației, ți la Ministerul Sănătății, și la Registrul Comerțului. Așadar, dacă vor fi respectate graficele realizate de minister, la finalul anului viitor, evenimentele de viață, precum nașterile și căsătoriile, înmatricularea unui autovehicul se vor putea face online. „În mod normal, dacă toată lumea face treaba bine, asta e România în care să trăim la finalul anului următor”, a susținut ministrul.

În opinia ministrului, competențele digitale sunt esențiale, în special în mediul rural, pentru că degeaba ai tehnologie, servicii, dacă oamenii nu știu să le folosească. Așadar, politicianul a explicat că trebuie ca statul să lucreze cu fiecare român în parte.

Pașii urmați în digitalizarea României

Burduja a mai precizat că digitalizarea României urmărește patru dimensiuni. Este vorba despre servicii publice digitale, competențe digitale pentru toți românii, digitalizarea sectorului privat, în special a IMM-urilor românești, și conectivitatea, conexiunile, rețelele de mare viteză, autostrăzile digitale. „Suntem în primii 10 în Uniunea Europeană (...). Cum să fii pe primele trei-patru locuri la absolvenți și pe ultimul la specialiști? Înseamnă că acei oameni pleacă”, a evidențiat politicianul.

Comisia pentru Comunicații și Societate Informațională a organizat, joi, 15 septembrie, la sediul PNL București, o dezbatere cu tema „Europa Digitală, România Încotro”. La acest eveniment au participat președintele PNL București, Ciprian Ciucu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Sabin Sărmaș, secretarul de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ovidiu Cîmpean, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea, și directorul executiv al ANCOM, Cristian Popa, informează Agerpres.