Statul român este obligat să-I plătească 7.500 de euro, despăgubiri, unei femei de serviciu hărțuită sexual de șeful de serviciu. Femeia, al cărei caz a fost tratat „cu superficialitate” de autoritățile române, și-a găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Magistrații europeni au considerat că, în acest dosar a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private.

Cazul pierdut de autoritățile române la CEDO vizează reclamația unei femei de serviciu, din județul Timiș, hărțuită de șeful Gării de Est din Timișoara. Femeia a reclamat că a fost victima șefului său vreme de doi ani, fără ca cineva să ia măsuri împotriva acestuia. Ea a ajuns cu plângerea de hărțuire la CEDO, reclamând că nu a avut parte de un proces echitabil.

În acest context, judecătorii europeni au constatat că autoritățile din România, în speță CFR, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și Judecătoria Timișoara au tratat superficial cazul femeii. Magistrații au stabilit că ancheta în acest caz a avut vicii foarte mari și a schimbat încadrarea, reținând, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenția europeană a drepturilor omului.

În aceste condiții, statul român a fost obligat să-i plătească femeii de serviciu suma de 7.500 euro sub formă de despăgubiri.

Cazul femeii hărțuite de lucrătorul CFR

Femeia hărțuită, a fost angajată, în anul 2014, să lucreze la Gara Est Timișoara, unde a rămas până pe 25 octombrie 2017. Conform judecătorilor CEDO, din 2015, C.P., șeful Gării Est Timișoara i-a cerut în mod repetat să întrețină relații sexuale cu el. Cum aceasta a refuzat, șeful de gară a început să o agreseze fizic, încercând să o dezbrace. Ulterior, confruntându-se cu mai multe refuzuri, angajatul CFR a început să-i facă greutăți la serviciu, acuzând-o că nu își face treaba.

În septembrie 2017, după ce șeful de gară a refuzat să îi dea materialele pentru curățenie, angajata și-a anunțat angajatorul și i-a spus despre comportamentul șefului de gară. Femeia s-a întâlnit și cu doi reprezentanți ai CFR, superiori ai șefului de gară cărora le-a prezentat o înregistrare audio ca dovadă a hărțuirii sexuale. După câteva zile, șeful de gară și-a recunoscut faptele și și-a cerut scuze.

Ulterior, însă, reprezentanții CFR i-au cerut femeii să lucreze la Gara Timișoara Nord, fie să demisioneze. Femeia a renunțat la locul de muncă, iar pe 3 noiembrie 2017 a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara. Ea a prezentat la dosar și transcrierile înregistrărilor audio pe care le-a făcut.

În prima conversație, se aude cum șeful Gării Est Timișoara îi spune să stea liniștită deoarece vrea să îi atingă sânii. În a doua conversație, se aude cum șeful de gară îi spune femeii: „Când vine vara o să îți fac lucruri frumoase”.

Autoritățile române au tratat cu superficialitate cazul

Parchetul a clasat cazul doi ani mai târziu, în 2019, motivând că faptele săvârșite nu constituie infracțiune prevăzută de lege, iar Judecătoria Timișoara a menținut decizia. Considerând că nu a avut parte de un proces echitabil, femeia de serviciu a luat legătura cu Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România și s-a adresat cu o sesizare la CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că principalul motiv al clasării, rezultat din ordonanța Parchetului și din hotărârea Judecătoriei, este absența umilirii victimei prin faptele în cauză.

„Cu toate acestea, autoritățile nu au dat alte explicații pentru deciziile lor și nu au încercat să plaseze în context dovezile ce sugerau că reclamanta părea uneori tristă după întâlnirile ei cu șeful de gară. Autoritățile din România nu au făcut vreo încercare de a corela concluziile lor cu legislația în vigoare din România, deși respectarea demnității este un drept fundamental în legislația statului pârât. În plus, autoritățile nu au luat măsuri concrete pentru a constata consecințele acțiunilor avute de către C.P. asupra reclamantei”, precizează judecătorii CEDO, după cum relatează Adevărul.ro.