Eșecul programului OMS de combatere a fumatului. Experții propun o altă perspectivă menită să reducă riscurile de îmbolnăvire. Concluziile Forumului Global pentru Nicotină – GFN 2022

Eșecul programului OMS de combatere a fumatului. Experții propun o altă perspectivă menită să reducă riscurile de îmbolnăvire. Concluziile Forumului Global pentru Nicotină – GFN 2022

În condițiile în care politicile publice și măsurile implementate în vederea combaterii fumatului eșuează, este nevoie de o altă abordare menită să reducă riscurile pentru sănătatea consumatorilor. Sunt concluziile la care au ajuns participanții la Forumul Global pentru Nicotină – GFN 2022, de la Varșovia.

Forumul Global al Nicotinei – GFN 2022 s-a desfășurat la Varșovia, în Polonia, în cea de-a doua parte a săptămânii trecute, în intervalul 16 – 18 iunie. Tema principală abordată în cadrul acestei întruniri, în cadrul căreia și-au expus punctele de vedere aproximativ 50 de experți internaționali în domeniul tutunului și al nicotinei, a fost „Reducerea efectelor nocive ale fumatului, o abordare incontestabilă – Tobacco Harm Reduction, here for good”.

Aceasta este o strategie de sănătate publică ce recunoaște riscurile asociate fumatului și își propune să minimizeze impactul fumatului asupra sănătății. Cei care fumează sunt încurajați să treacă spre produse alternative care prezintă un risc redus pentru sănătate. Alternativele sunt recomandate acelor consumatori care nu doresc sau care nu pot renunța la fumat.

De altfel, Forumul Global pentru Nicotină este singurul eveniment internațional care se concentrează pe rolul produselor cu nicotină mai sigure. Este vorba despre dispozitivele care încălzesc tutunul, țigările electronice, pachetele cu nicotină pentru uz oral sau alte asemenea. Este vorba despre acele produse a căror utilizare este mult mai puțin nocivă pentru sănătate.

Conferința de la Varșovia a pornit de la premisa, acceptată de toată lumea, că fumatul țigărilor tradiționale este nociv. Oamenii fumează pentru a consuma nicotină, care nu are ca efect îmbolnăvirea de cancer. Însă tutunul care arde eliberează în organism, prin fum, o mulțime de substanțe chimice nocive, dintre care o parte sunt cancerigene.

Așa se face că fumatul țigărilor tradiționale a devenit principala cauză de boli netransmisibile la nivel mondial. În fiecare an sunt înregistrate în jur de opt milioane de decese, în rândul fumătorilor.

Pe de altă parte, riscurile sunt mult mai mici în cazul celor care apelează la dispozitive alternative, precum cele care încălzesc tutunul. Drept care, concluzia care s-a desprins la finalul celor trei zile de discuții, a fost că autoritățile trebuie să schimbe abordarea în elaborarea politicilor publice cu privire la combaterea efectelor nocive ale fumatului. Iar o nouă abordare trebuie să țină cont de opiniile tuturor celor interesați de acest subiect, de la specialiști și experți în sănătate publică până la consumatorii acestor produse.

Programul OMS de combatere a fumatului

În acest context, un studiu elaborat de Dr. Lars Ramström, director general al Institute for Tobacco Studies din Suedia, confirmă necesitatea schimbării abordării politicilor publice în domeniul fumatului, Trecerea de la fumat la consumul produselor alternative, precum snus (produse din tutun pentru uz oral), după modelul Suediei, reprezintă o strategie mai eficientă pentru a reduce nivelul deceselor asociate fumatului, decât alte politici.

În opinia Dr. Lars Ramström, Organizația Mondială a Sănătății trebuie să se axeze pe măsuri de reducere a efectelor nocive ale fumatului. Iar pentru aceasta se recomandă utilizarea de produse cu nicotină mai puțin nocive, ca alternativă la fumat.

Studiul realizat de Dr. Lars Ramström pornește de la „Convenția pentru controlul produselor din tutun (FCTC)”, elaborată ca răspuns la criza globală din domeniul sănătății publice provocată de consumul de tutun și de fumat. Acest document, adoptat în 2005, a fost primul tratat internațional negociat prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății.

Uterior, doi ani mai târziu, OMS a lansat „MPOWER”, un proces și un mecanism de monitorizare pentru punerea în aplicare a FCTC.  Au fost propuse șase măsuri de control a tutunului, după cum urmează:

monitorizarea consumului de tutun și politicile de prevenire;

protejarea oamenilor de fumul produs de țigările clasice:

susținerea măsurilor menite să ofere sprijin pentru renunțarea la fumat;

avertismente cu privire la pericolele pe care le prezintă fumatul;

aplicarea unor interdicții legat de publicitate, promovare și sponsorizare a tutunului;

majorarea taxelor aplicate produselor din tutun.

Rezultate după 15 ani de la implementarea strategiei MPOWER

Cel mai recent raport at publicității de OMS, după 15 ani de la implementarea acestui program, care vizează progresele înregistrate arată că 5,3 miliarde de persoane erau „acoperite” de cel puțin o măsură MPOWER la „cel mai înalt nivel”. Însă, aproape 30% dintre țările care au semnat convenția FCTC nu au adoptat nicio măsură MPOWER.

În plus, o altă analiză a documentului arată că din cele 49 de țări care nu au nicio astfel de măsură în vigoare, 41 sunt țări cu venituri mici și mijlocii (LMIC). Astfel, 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în aceste țări, care nu au capacitatea să implementeze programe menite să-i ajute pe oameni să renunțe la fumat sau să trateze bolile asociate fumatului.

De asemenea, de remarcat este că numărul total de fumători a rămas neschimbat din anul 2000, în ciuda măsurilor MPOWER. Iar acest lucru este rezultatul reticienței OMS de a adopta politici de reducere a efectelor novice ale fumatului. Aceasta în ciuda faptului că măsura reprezintă unul dintre pilonii strategiei de control al fumatului, alături de reducerea cererii și a ofertei, în cadrul FCTC.

Rezultatele cercetării

În baza analizelor efectuate, în cazul femeilor fumătoare din Europa, Dr. Lars Ramström a constatat că nu există nicio corelație între mortalitatea asociată fumatului și nivelul de implementare MPOWER. Cercetarea arată că, cel puțin în Europa, nu există nici o legătură între implementarea MPOWER și reducerea numărului de decese asociate fumatului în cazul femeilor fumătoare.

Același lucru s-a constatat și în cazul bărbaților. Din analiza datelor, Dr. Ramström nu a constatat nici o legătură evidentă între politicile de control al tutunului și mortalitatea cauzată de fumat. Doar 11% din variația mortalității ar putea fi explicată prin nivelul de implementare a măsurilor MPOWER.

În anumite țări, precum Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Islanda și Franța, mortalitatea scăzută asociată fumatului în rândul bărbaților poate fi corelată cu un nivel ridicat de implementare a măsurilor MPOWER. În cazul acestor țări, aproximativ 100 de decese la 100.000 de locuitori au fost atribuite fumatului. Prin raportare a fost vorba despre 350 de cazuri în cazul Ucrainei și puțin sub 300 în cazul Rusiei. În cazul acestor state, scorurile lor TCS sunt cuprinse între 70 și 80.

În Germania și Elveția s-a observat aceeași rată scăzută a mortalității legate de fumat (aproximativ 100 de decese la 100.000 de locuitori), deși aceste țări au implementat măsuri MPOWER la un nivel mai scăzut. Germania, cât și Elveția au avut scoruri TCS de aproximativ 40, jumătate din scorul de 80 al Regatului Unit.

Două țări au avut cea mai scăzută mortalitate asociată fumatului în cazul bărbaților. Este vorba despre Suedia și Norvegia, unde mare parte dintre fumătorii de sex masculin au renunțat la țigările clasice și au trecut la snus, un produs suedez din tutun cu risc scăzut. Acest produs este disponibil în ambele țări nordice, dar este interzis la vânzare în UE, cu excepția Suediei. Deși scorul TCS al Suediei este sub medie (aproximativ 52), aceasta are o rată mai mică a mortalității asociate fumatului decât toate țările cu niveluri mai ridicate de implementare a MPOWER, cu excepția Norvegiei.

„Cercetarea mea demonstrează că MPOWER nu funcționează așa cum ar trebui în Europa. De asemenea, arată că trecerea la snus de tip suedez este o strategie mai eficientă pentru reducerea mortalității asociate fumatului decât măsurile de control al tutunului aprobate de OMS. Cheia pentru reducerea mortalității este reducerea efectelor nocive ale fumatului prin trecerea de la țigările clasice la produse cu nicotină mai sigure. Printre acestea se numără nu doar snus-ul de tip suedez, ci și țigările electronice, produsele cu nicotină pentru uz oral și produsele care încălzesc tutunul”, a declarat Dr. Ramström.

Alte rezultate ale studiului

Studiul demonstrează că produsele cu nicotină care nu implică ardere sunt mai puțin nocive și mai eficiente în reducerea mortalității asociate fumatului. Acest lucru este demonstrat și de comparația dintre bărbații din Suedia, care au adoptat în număr mare snus-ul, și femeile care au făcut această trecere mai greu.

În ciuda faptului că au fost expuse la același nivel de punere în aplicare a măsurilor MPOWER, mortalitatea asociată fumatului în rândul femeilor suedeze a fost peste medie în comparație cu restul Europei. Aceasta, în timp ce bărbații suedezi și norvegieni au avut cele mai mici rate de mortalitate asociată fumatului de pe continent.

„Mergând mai departe, OMS și alții trebuie să țină cont de știința modernă. Ei trebuie să treacă de la respingerea strategiei de reducere a efectelor nocive ale fumatului la promovarea acesteia. De asemenea, guvernele își pot juca rolul prin adoptarea unor politici de taxare prin care produsele cu risc scăzut să fie mai ieftine decât țigările, iar interzicerea snus-ului în UE trebuie să fie anulată”, a adăugat Lars Ramström.

Concluziile cercetării implică o schimbare a abordărilor față de combaterea fumatului

Cercetarea Dr Lars Ramström este apreciată de Gerry Stimson, profesor emerit la Imperial College din Londra și cofondator al Forumului global pentru nicotină. Acesta a subliniat că pachetul de măsuri MPOWER nu dă rezultate, astfel că este nevoie de o altă abordare din partea OMS și a celorlalte autorități implicate în elaborarea politicilor publice.

„Pachetul standard de intervenții pentru controlul fumatului recomandat de Organizația Mondială a Sănătății și promovat prin programul MPOWER nu reușește să dea rezultate. După cum arată clar cercetarea doctorului Ramström, corelația între implementarea MPOWER și mortalitatea asociată fumatului este aproape nulă. Adoptarea unui produs care conține nicotină și care este mai sigur este o intervenție cu costuri mai mici care reduce fumatul, în timp ce pachetul standard recomandat de OMS guvernelor din întreaga lume nu o face. OMS și toate guvernele trebuie să urmeze dovezile privind reducerea riscurilor pentru a realiza potențialul uriaș al produselor cu nicotină mai sigure, a căror disponibilitate poate contribui la renunțarea la fumat”, a precizat Gerry Stimson.

Drept urmare, a concluzionat profesorul de la Imperial College din Londra este nevoie de o altă abordare, menită să includă comunitățile afectate de fumat. De asemenea, este nevoie ca autoritățile să înțeleagă importanța încurajării fumătorilor să treacă la produse cu nicotină mai sigure.

„Constatările Dr. Ramström adaugă, de asemenea, o greutate suplimentară apelurilor noastre pentru ca OMS să își actualizeze politica de implementare a MPOWER pentru a recunoaște importanța politicilor privind reducerea riscurilor asociate fumatului. Pentru a face acest lucru, strategia MPOWER ar trebui să încorporeze elemente suplimentare, dezvoltându-se într-o strategie EMPOWERED, cu includerea următoarelor elemente: «Implicarea comunităților afectate», «Încurajarea fumătorilor să treacă la produse cu nicotină mai sigure» și «Furnizarea de informații exacte despre alternative mai sigure»”, a concluzionat profesorul Stimson.

Ne puteți urmări și pe Google News