Dumitru Dragomir, 75 de ani, a mărturisit că nu a avut o copilărie ușoară, iar femeia care i-a dat viață l-a chinuit în repetate rânduri. Nimeni nu se aștepta la această confesiune!

„Mitică” Dragomir a fost președintele Ligii Profesioniste de Fotbal în perioada 1996 – 2013, iar în lumea fotbalului autohton a pătruns în 1991. În intervalul 1977 – 1989 a condus cluburi precum Chimia Râmnicu Vâlcea, Viitorul Scorniceşti, FCM Braşov sau Victoria Bucureşti.

Acesta a fost nevoit să dispară la 14 ani de acasă, fiind marcat de mama sa, dar și de lipsa banilor. Dragomir a plecat din Bălcești, județul Vâlcea, spre Craiova cu doar 5 lei în buzunar. Fostul președinte a cărat pepeni pentru a își pune o felie de pâine pe masă.

Dumitru Dragomir a povestit și de ce nu s-a apucat niciodată de fumat, dar și când a învățat să folosească cuțitul și furculița.

”Nu am fugit, nicidecum. Am plecat din cauza sărăciei și acum dacă mi-e frică de ceva, mi-e frică de sărăcie. De când se lumina și până apunea soarele trebuia să muncesc, am făcut bine că am plecat de acasă. Eram un rebel și am fost născut într-o comună cu mulți copii isteți, care erau pe la facultăți și toată viața m-am înconjurat de anturaje cu oameni deștepți

Ani de zile nu am suportat lubenița (n.red. – pepenele roșu), cum îi spunem noi în Oltenia. Dar am avut o idee fenomenală, că altfel nu aveam cum să reușesc că eram slab, vai de mama mea. Nu reușeai dacă nu aveai peste 40 de kilograme. Dacă tot descărcam lubenițe din piață și două vindeam și una o mâncam și când m-am pus pe cântar, așa s-a întâmplat. Eram isteț de mic. 20 de ani nu am mâncat pepene”, a spus acesta.

A fost chinuit chiar de mama lui

”Nu beau, nu fumez. Aveam vreo 10 ani și mi-a băgat mama o țigară aprinsă pe gât că m-a prins fumând. Și la o pomană la Bălcești mi-au dat copiii țuică, m-am îmbătat și nu am mai pus băutură pe gură. De atunci nu m-am îmbătat în viața mea. Toată viața nu am fumat, nu am băut”, a povestit fostul președinte.

Drumul lui în lumea sportivă nu a fost ușor, dar acesta își aduce aminte cu drag de anumite momente din tinerețe.

„După o săptămână de la școală am învățat să mănânc cu furculița. Am învățat să mă spăl, am învățat să mănânc. Aveam 14 ani jumate. Eram așa de isteț și de neadaptat, dar mă adaptam la orice situație. Eram un sportiv! Dacă am fugit de acasă, vă dați seama! Profesorii m-au îndrăgit. Marele handbalist Țiței a ținut la mine, îmi era diriginte și mi-a dat un pic de educație. Am avut două norocuri: unul că m-am dus în inima Ardealului și altul că m-am însurat cu nevasta”, a spus Dumitru Dragomir, potrivit prosport.ro.