Pe 8 octombrie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Pelaghia. Potrivit scrierilor bisericești, Sfânta Pelaghia a trăit în secolul al V-lea și este cunoscută pentru frumusețea trupească cu care a fost înzestrată de Dumnezeu.

Ziua de vineri, 8 octombrie, este închinată Sfintei Pelaghia în calendarul creștin ortodox. Sfânta Pelaghia a trăit în secolul al V-lea și este cunoscută pentru frumusețea trupească cu care a fost înzestrată de Dumnezeu. Înainte de a se converti la creștinism, Sfânta Pelaghia, pe numele ei Margareta, a dus o viață desfrânată, profitând astfel de frumuețea ei.

Aceasta și-a îndreptat atenția către credință

A apărut un moment care i-a schimbat radical viața Sfintei Pelaghia, făcând-o pe aceasta să își îndrepte atenția către credință. Într-o zi, Sfânta Pelaghia, pomenită în calendarul creștin ortodox pe 8 octombrie, a trecut pe lângă biserica în care predica episcopul Non. Sfânta Pelaghia a rămas câteva minute în acest loc, iar cuvintele episcopului au pus-o serios pe gânduri, acesta fiind momentul în care a decis să își schimbe radical viața și să se îndrepte către credință.

"Luați aminte la femeia aceasta, de la care eu multa învățătură am aflat. Socotiți cate ceasuri a zabovit în camera ei, spalandu-se și imbracandu-se cu ales vesmânt și impodobindu-se la oglinda cu multa grija, numai că să se arate mai frumoasa decât celelalte femei, în fata oamenilor.

Iar noi, care dorim din țoață inima să fim bineplacuti lui Dumnezeu, ne lenevim și nu ne silim să împodobim păcătosul nostru suflet, nu ne sârguim să-l spălam cu lacrimile pocăinței, nici să-l împodobim cu mărgăritarele faptelor bune, că să se înfățișeze cu vesmânt cuviincios în fata lui Dumnezeu", i-a spus episcopul Non Sfintei Pelaghia, potrivit crestinortodox.ro.

Aceste vorbe au ajuns o adevărat lecție pentru Sfânta Pelaghia. Imediat după, aceasta a hotărât să renunțe la viața ei desfrânată, s-a botezat în religia creștină și a decis să se retragă într-o chilie pe Muntele Măslinilor. Ulterior, la trei ani distanță de la acest moment, Sfânta Pelaghia a fost găsită decedată de Iacov, diaconul episcopului Non.

Rugăciunea către Sfânta Pelaghia

C ântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Punându-şi Sfânta Pelaghia Dum­nezeiasca pomenire, ca pe un ospăţ înaintea tuturor, îndeam­nă toată lumea, cu Taină, să se îndulcească toţi de bucatele nevoinţelor ei.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorirea cea mai presus de toată pofta sălăşluindu-se în sufletul tău cinstită, ţi-a înfocat mintea şi aprinzând văpaia duhului, te-a luminat şi a uscat tina patimilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scăpând cinstită de viforul mării păcatului, ai ajuns în Li­manul cel lin al lui Hristos, Sfântă Preacuvioasă Pe­laghia; pentru aceea, prin po­căinţa ta, ai moştenit pământul celor blânzi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Liniştea oamenilor celor înviforaţi în viaţă, Neclintită În­tărire, Liman Tare şi Ocârmuire tu eşti, Preacurată, întotdeauna îndreptându-ne către tine şi mântuindu-ne.

C ântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica...

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zburat-ai la ceruri, porum­biţă a lui Hristos, înălţându-te cu aripile înfrânării şi cu multele osteneli.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De noroiul cel urât mirositor al patimilor, spălându-te cin­stită, cu Apa lui Hristos, mir te-ai arătat Lui, Sfântă Pelaghia.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Armă de moarte cu adevă­rat s-a făcut vrăjmaşului dra­gostea ta cea fierbinte către Dumnezeu şi dorirea ta, prea­fericită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o rouă de dimineaţă, pi­curând mila ta, Preacurată, stinge cuptorul patimilor pentru cei ce pururea te laudă pe tine.

Irmosul:

Se veseleşte de Tine Biseri­ca Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.

 

C ântarea a 4-a.

Irmosul:

Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduialâ, precum se cuvine, strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o tămâie preacinstită arzându-te în jăratecul înfrână­rii, Preacuvioasă Pelaghia, te-ai făcut bun miros lui Hristos, Dumnezeului nostru, curgând mirosul miru­lui Lui.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Frumuseţea trupului tău, ce a fost mai înainte noroiul păcatului, Sfântă Cuvioasă Pelaghia, cu totul o ai prefăcut în frumuseţe neîn­tinată, precum Mirele tău Hristos a dorit.