Sfântul Mare Mucenic Eustatie a fost unul dintre cei mai viteji generali ai împăratului Traian (98-117).

Înainte de a se boteza creștinește el purta numele de Placidus și își dovedise abilitățile în luptă încă din timpul lui Titus (79-81), în războaiele din Iudeea.

Într-o zi, în timp ce se afla la vânătoare, a văzut între coarnele unui cerb pe care îl urmărea chipul Sfintei Cruci.

A urmat apoi un moment de revelație asemănător cu al lui Saul pe drumul Damascului. Generalul a auzit o voce grăindu-i: „Placidus, de ce mă prigonești? Vei suferi mult de dragul lui Hristos”.

După câteva zile, Placidus a primit Sfântul Botez împreună cu Teopista, soția lui, și cei doi fii ai lor, Agapie și Teopist.

După botez, Eustatie, dorind să mulțumească lui Dumnezeu, s-a întors în locul din pădure unde a avut loc teofania. Aici, Dumnezeu l-a înștiințat că vor urma pentru el încercări asemenea celor ale lui Iov, pe care le va trece numai prin puterea credinței.

Nu după mult timp, necazurile au început să apară, căci toți slujitorii și toate animalele lui Eustatie au început să se îmbolnăvească și să moară, iar tâlharii le-au furat averea.

Luându-și familia, a plecat din oraș și s-a urcat într-o corabie pentru a merge în Egipt.

Pe drum și-a pierdut soția și pe cei doi copii ai săi, Dumnezeu încercând credința și răbdarea sa prin grele încercări, așa cum îl înștiințase.

Frumoasa sa soție i-a fost luată cu forța de către un corăbier, care o dorea ca roabă a sa, iar copiii i-au fost furați de animalele sălbatice în timp ce încerca să îi treacă un râu.

Rămas singur, Eustatie a ajuns în satul Vadisie, unde la început a lucrat pentru o bucată de pâine, iar după ce a câștigat încrederea sătenilor, a fost pus paznic al pământurilor satului.

Dorind să aline suferința Sfântului Eustatie, Dumnezeu i-a călăuzit pe doi soli, trimiși de împăratul Traian, pentru a-l găsi pe Eustiatie, chiar în Vasidie și, descoperindu-l, l-au înștiințat de dorința împăratului de a-l repune în funcție.

Redevenit general, Sfântul Eustatie avea printre ofițerii săi doi tineri pe care îi îndrăgea în mod deosebit, aceștia fiind, fără ca el să știe, chiar fiii săi. Fuseseră salvați din ghearele animalelor sălbatice de păstorii care se aflau în zonă.

Dumnezeu o descoperă pe mama lor în timpul unui război, în locul unde ei își amplasaseră cortul. Femeia nu fusese pângărită de corăbierul care o răpise, căci acesta murise la scurt timp.

După moartea împăratului Traian, a venit la domnie Adrian (117-138), acest împărat cerându-i lui Eustatie să jertfească idolilor.

Refuzând acest lucru, Sfântul Eustatie a mărturisit credința în Mântuitorul Iisus Hristos, fapt pentru care a fost supus supliciilor și a suferit moarte martirică împreună cu soția și fiii săi.

Sfântul Eustatie este patronul orașului Madrid.