De la apariția sa, coronavirusul a făcut ca omenirea să plătească un preț greu. Cu toate acestea, cel mai mare preț politic ar putea să-l plătească nimeni altul decât cel considerat unul din cei mai puternici lideri din istorie.

Puțini dictatori ajung să guverneze timp de două decenii sau mai mult. Un studiu al American Foreign Policy Council din 2019 a constatat că doar 35 dintre cei 120 de dictatori postbelici, care au condus țări cu 10 milioane de locuitori sau mai mult, au rămas la putere atât de mult timp.

Dintre acești 35, 15 (42%) au fost demiși din funcții sau uciși. Vârsta medie a acestei cohorte în momentul când a pierdut puterea a fost de 73 de ani, în timp ce șase dintre cei 15 au părăsit scena înainte de vârsta de 68 de ani.

Aceste cifre sunt relevante în cazul Rusiei, deoarece Vladimir Putin, care va împlini 68 de ani în octombrie, se află la putere de 20 de ani.

Desigur, președintele rus este, fără îndoială, la curent cu aceste cifre. Până acum, a reușit să rămână la putere deoarece a înțeles pericolele pentru regimul său și le-a atenuat cu succes prin utilizarea eficientă a represiunii interne și a distragerii atenției la exterior (Ucraina, Siria) care a alimentat însă propaganda sa internă.

În același timp, a îmbogățit elitele al căror sprijin este esențial pentru menținerea sa la Kremlin.

Drept urmare, cei care sunt colectiv capabili să conteste puterea lui Putin nu au făcut acest lucru. Președintele rus părea prea puternic. Cu toate acestea, în ultimele luni, popularitatea lui Putin a scăzut considerabil.

În cursul celor doi ani care au urmat de la ultima alegere a lui Putin, în martie 2018, încrederea în președintele Rusiei a scăzut de la 60% la 35%, nota, în martie, The Economist.

De asemenea, un sondaj realizat de centrul rus Levada, la sfârșitul lunii aprilie, a constatat că doar 46% dintre ruși credeau că răspunsurile lui Putin la pandemia cu noul coronavirus sunt corecte.

De fapt, există motive întemeiate pentru a concluziona că cifrele reale de aprobare ale lui Putin sunt probabil mult mai mici. Toate grupurile de vot din Rusia sunt sub presiune pentru ca președintele rus să „dea cât mai bine”.

În plus, dincolo de problema modului în care sondajele gestionează cifrele reale, trebuie luată în considerare acuratețea răspunsurilor oferite acestora: frica s-a întors în Rusia și mulți oameni s-ar teme pur și simplu să spună unui partid necunoscut ce cred ei cu adevărat despre liderul țării.

Dar nu trebuie mari studii pentru a înțelege de ce unii ruși nu-l mai iubesc pe Putin sau nu-i mai aprobă regimul.