Guvernul salvează 1700 de primării de la faliment. Cheltuielile crescute „din pix” de aleșii locali

Guvernul salvează 1700 de primării de la faliment. Cheltuielile crescute „din pix” de aleșii locali

Guvernul a alocat 475 de milioane de lei pentru a salva de insolvență 1.682 de primării de comune și orașe mici.

UPDATE:  Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat, la finalul ședinței de Guvern că alocările financiare pentru cele 1.680 de localități este un act de reparație făcută de actualul Guvern. Aceste comunități ar fi trebuit să beneficieze de sume defalcate din TVA la ultima rectificare a guvernului anterior, din luna august, însă nu li s-au acordat banii.

„Astăzi, ministrul dezvoltării, Ionuț Ștefan, în colaborare cu premierul și ministrul finanțelor publice, au găsit soluția de a acorda o sumă din fondurile de rezervă ale premierului, o sumă de 475 de milioane de lei pentru cheltuieli urgente pentru funcționarea primăriilor pentru un număr de 1680 de localități. Fără acești bani, practic, o mare parte dintre aceste primării ar fi fost în situația de a intra chiar în faliment. Este o reparație, repet, pe care guvernul actual o face către aceste primării prin alocarea sumei de 475 de milioane de lei din fondurile de rezervă ale Guvernului”, a declarat Ionel Dancă.

 

Banii au fost repartizați în baza unei hotărâri introduse suplimentar pe ordinea de zi și vor fi luați din Fondul de Rezervă.

„Sunt bani pe care am decis să îi repartizăm mai multor primării de orașe mici și de comune pentru echilibrarea bugetelor pe final de an. Dacă n-o făceam, o parte dintre o parte dintre aceste unități administrative riscau să intre în insolvență. Banii sunt pentru plata salariilor, pentru decontarea facturilor cu utilitățile, asistența socială etc.”, a declarat Ion Ștefan, ministrul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației.

Presiunile primarilor

Reprezentanții asociațiilor comunelor și orașelor au avut mai multe întâlniri, în ultima lună, cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu și cu ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, în cadrul cărora au solicitat alocări suplimentare de fonduri pentru anumite primării aflate în dificultate. Astfel, a fost adusă în discuție imposibilitatea de închidere a anului bugetar 2019 pentru 43 de orașe mici.

Pe de altă parte, după ce Ludovic Orban a anunțat că va îngheța salariile demnitarilor, ca să nu mai crească odată cu majorarea salariului minim brut.

De exemplu, primarul orașului Murfatlar, Valentin Saghiu, și-a mărit salariul de la 2.480 de lei, la 13.500 de lei, în baza unei hotărâri a Consiliului Local. De asemenea, au crescut salariile viceprimarului și îndemnizațiile consilierilor locali.

Președintele AOR dă vina pe Guvernele PSD

Președintele Asociației Orașelor din România, Mădălin-Ady Teodosescu susține responsabilitatea pentru situația în care s-a ajuns aparține Guvernelor anterioare, care n-au ținut cont de nevoile localităților și de solicitările acestora, alocând fonduri insuficiente pentru a le asigura funcționarea până la finalul anului.

„Nu este vina primăriilor că s-a ajuns aici. Fiecare localitate s-a luptat, prin intermediul Asociației comunelor sau a orașelor, pentru benficia de un buget echilibrat care să-i acopere cheltuielile de funcționare. Am solicitat guvernelor anterioare acest lucru, dar au rămas surde și mute la cererile noastre. Am cerut ca sumele alocate să fie calculate la 1.200 de lei pe cap de locuitor. Când am ieșit de la discuții s-a ajuns la 1.000 de lei, dar au fost localități care au primit și mai puțin, 900 de lei, 800, 600 de lei…”

Teodosescu a comentat și ceea ce au făcut unii primari care au majorat salariile angajaților fără a ține cont de resursele disponibile: „Fiecare primar și-a făcut prorpria analiză înainte. Unii au mers la maxim, cât li s-a permis, alții au ținut cont de veniturile propria. Responrabilitatea a aparținut și ministerelor Finanțelor și al Muncii care, la momentul în care s-a aprobat actul normativ care permitea majorarea salariilor, nu au ținut cont de faptul că lucrurile ar putea scăpa de sub control”.