Imprumuturi ipotecare pe 30 de ani cu valori reziduale de 75%.

Nivelul de trai mai scazut, rata mica a tranzactiilor imobiliare si nu in ultimul rand mentalitatea romanilor ii determina pe bancheri sa le ofere vest-europenilor pachete de servicii mult mai atractive, cel putin la capitolul „credite ipotecare”.

Spre exemplu, serviciile de care se bucura clientii olandezi din partea Fortis Bank difera mult de cele puse la dispozitia romanilor. „La creditele ipotecare, olandezii ajung sa plateasca rate de patru ori mai mici decat clientii din Romania”, au apreciat specialistii. Fortis, grup financiar belgian, a notificat BNR pentru a desfasura activitati si pe piata romaneasca, dar nu a anuntat inceperea activitatii. Grupul financiar este deja prezent pe piata de leasing si pe cea de factoring.

O casa noua la fiecare opt ani

Astfel, pe de o parte, valoarea totala a creditului acordat acopera nu numai pretul locuintei, ci si celelalte cheltuieli pe care le implica o astfel de tranzactie: impozitul (6% din valoarea tranzactiei) platit municipalitatii, comisionul agentiei imobiliare si taxele notariale. „Mai mult, la final, clientului ii mai raman in cont cateva mii de euro pe care ii poate folosi la amenajarea locuintei achizitionate”, a explicat Leon Willink, director regional al Fortis Olanda.

Se intampla asta pentru ca, in Olanda, valoarea admisa de banca drept garantie este mai mare decat cea calculata in Romania (unde creditul acordat poate acoperi doar valoarea casei pe care clientul urmeaza s-o cumpere).

„In Olanda, valoarea creditului trebuie sa acopere 125% din taxa de evacuare silita calculata de banca, taxa ce poate reprezenta cel putin 85% din pretul de vanzare-cumparare al imobilului”, a mai adaugat Willink. „Este un risc pe care banca si-l asuma in primii doi ani in care se deruleaza creditul, dar stim ca putem avea incredere in clientii nostri de aici”, a conchis acesta.

Pe de alta parte, desi creditele ipotecare pentru persoane fizice sunt acordate tot pe o perioada de 30 de ani, in Olanda este prevazuta o valoare reziduala de 75%. Practic, clientul plateste in cei 30 de ani doar 25% din valoarea creditului contractat plus dobanda, urmand ca, la final, sa achite si restul de 75% din valoarea creditului. „Clientul este multumit, deoarece este sigur ca poate achita valoarea reziduala, fie pentru ca vinde casa la un pret mai mare, fie pentru ca poate contracta un alt credit.

De regula, olandezii nu locuiesc mai mult de opt-zece ani in acelasi imobil, asa ca valoarea reziduala nu reprezinta o problema. Este, cred, si o chestiune de mentalitate, care nu functioneaza inca in Romania. Mentalitatea romanilor este reflectata in rata scazuta de tranzactionare pe piata imobiliara”, a mai adaugat directorul Fortis.

„Piata imobiliara din Romania nu e transparenta”

La randul lor, expertii olandezi in cadastru si publicitate imobilara considera ca rata de tranzactionare pe piata din Romania este scazuta, in primul rand din cauza lipsei de transparenta. „Una dintre cele mai mari probleme pentru Romania este aceea ca piata imobiliara nu este transparenta. Asa ceva nu se va mai intampla cand baza de date pe care intentionam sa o dezvoltam mai intai la Buzau va deveni functionala la nivel national.

De exemplu, daca toata lumea stie ca eu vand un imobil care valoreaza 250.000 de euro (in Olanda, pretul proprietatilor este evaluat de municipalitate si este inscris in baza nationala de date, care poate fi accesata on-line), nu mai pot cere 500.000 de euro pentru ca nimeni nu ma va contacta”, a explicat Robbert Faber, consultantul olandez care lucreaza la proiectul de monitorizare a pietei imobiliare din Romania.

INTERES ECONOMIC

Informatii despre proprietatile din Romania, utile investitorilor olandezi

Informatiile legate de proprietati, stocate intr-o baza nationala de date, le-ar fi utile si investitorilor olandezi care au intrat deja, in numar mare, pe piata imobiliara romaneasca. Joost Staffhorst, consultant din partea Ministerului Afacerilor Economice din Olanda - una dintre institutiile care finanteaza proiectul derulat momentan doar la Buzau - recunoaste ca exista numerosi oameni de afaceri olandezi carora aceste date le-ar oferi nu doar siguranta in incheierea unor tranzactii, ci si certitudinea ca au platit pretul corect pentru terenul sau imobilul achizitionat.

De altfel, specialistii sustin ca afaceristii olandezi ar fi favorizati intre vest-europeni, deoarece ar fi primii care ar beneficia de informatii. Si asta intrucat, pe masura ce sunt stocate, datele despre proprietatile din Romania pot fi accesate si din Olanda.

EVZ: Gestionarea corecta a pietei imobiliare a fost o conditie impusa Romaniei si Bulgariei inca din perioada de preaderare la UE. De ce ati ales Romania pentru derularea acestui proiect? Joost Staffhorst: Din cate stiu, va incepe in curand un proiect similar si in Bulgaria. Romania „s-a grabit” insa sa acceseze fondurile.

Totusi, de ce acest proiect este finantat de ministerul pe care il reprezentati? Ministerul olandez al Afacerilor Economice este doar unul dintre finantatori si facem asta, deoarece crearea acestei baze de date are relevanta si pentru dezvoltarea economiei de piata.

Exista oameni de afaceri olandezi interesati sa investeasca pe piata imobilara din Romania? Investitori olandezi importanti au intrat deja in numar mare pe piata imobiliara romaneasca. La ambasada noastra din Bucuresti veti gasi o brosura in care sunt inscrisi acestia si care are, cred, in jur de 60 de pagini. (...) Dar au fost probleme. Spre exemplu, sunt producatori olandezi de biocarburanti care au intampinat dificultati la achizitia unor terenuri agricole in Romania.

Asadar, de informatiile legate de proprietatile din Romania beneficiaza si afaceristii olandezi? Bineinteles, aceste informatii le-ar fi extrem de utile pentru ca le-ar oferi siguranta in efectuarea tranzactiilor. Mai mult, cred ca existenta unei astfel de baze de date ar duce la atragerea de noi investitori.